INTERVIU Spitalele din România, bombe cu ceas? Raluca Şoaita, arhitectă, despre probleme şi soluţii în infrastructura medicală

De ce ard spitalele? Care sunt problemele reale din sistemul medical românesc în ceea ce priveşte infrastructura şi cum interferează cu interesele politice per se?
Ce soluţii există şi ce ar trebui să facă guvernanţii pentru a evita tragediile cu pierderi de vieţi omeneşti?
Raluca Şoaita este fondatoarea TESSERACT ARCHITECTURE, singurul studio de arhitectură specializat în arhitectură de spitale şi clinici medicale din România şi unul dintre foarte puţinele cu acest profil din Europa Centrală şi de Est.
Raluca a dedicat ultimii 15 ani studiului amănunţit al acestui domeniu, proiectând până în prezent 700.000 de mp de spitale şi clinici medicale.
„Infrastructura medicală din România este atât foarte învechită, cât şi foarte aglomerată şi chiar dacă au fost făcute diferite intervenţii, acestea au fost făcute fără o viziune de ansamblu”, spune arhitecta.

1603 afișări

Imaginea articolului INTERVIU Spitalele din România, bombe cu ceas? Raluca Şoaita, arhitectă, despre probleme şi soluţii în infrastructura medicală

Studioul TESSERACT ARCHITECTURE a fost fondat în urma cu doar 5 ani şi a proiectat până în prezent, în medie, circa 100.000 mp de spaţii anual. Arhitecţii TESSERACT proiectează atât mari spitale regionale, clinici private, spitale, unităţi logistice şi facilităţi de producţie pentru domeniul medical şi farmaceutic, cât şi clădiri cu diferite funcţiuni comerciale.

Cum vezi tu tragedia de la ATI Constanţa? Care crezi că sunt cauzele reale?

Arh. Raluca Şoaita, fondator TESSERACT ARCHITECTURE: Nu cunosc situaţia tehnică de la ATI Constanţa, pentră ca nu am avut nici un proiect la acel spital, însă ce vă pot spune cu siguranţă este că, din punct de vedere al infrastructurii, Spitalul de Boli Infecţioase de la Constanţa functionează într-o clădire foarte veche, de peste 60 ani, care şi-a depăşit durata de viaţă.

În România avem spitale construite în urmă cu 5 decenii, un secol sau chiar două, care de exemplu nu mai pot susţine aparatura modernă, mare consumatoare de energie. Nu se pot amenaja circuite la standardele europene, iar saloanele au rămas, de multe ori la fel de reci ca acum 30 de ani. Infecţiile sunt adânc ascunse în pereţi, iar scurt-circuitul e o ameninţare zilnică.

Vorbim despre o cazuistică a întregului sistem medical şi vor veni şi alte incendii (oare este întâmplător că am avut atât de multe incendii într-o perioadă atât de scurtă în România?), dacă nu facem ceva în acest sens. Avem o infrastructură spitalicească foarte veche şi în continuare încărcăm reţelele electrice şi funcţionăm cu reţele de fluide medicale improvizate.

Nu este primul incendiu, ci al patrulea, într-un timp scurt şi cu pierderi mari de vieţi omeneşti. Care crezi că este problema reală: lipsa de legitimitate, clădirile vechi, instalaţiile vechi, resursa umană? Cum vezi infrastructura în Sănătate? Ce avem? Ce ne lipseşte?

Infrastructura medicală din România este atât foarte învechită, cât şi foarte aglomerată şi chiar dacă au fost făcute diferite intervenţii, acestea au fost făcute fără o viziune de ansamblu. In general, banii sunt alocati pentru renovarea unei secţii şi nu se uită nimeni la ansamblul spitalului. De exemplu, ai o secţie de renovat la un anumit etaj şi trebuie să faci grupuri sanitare. Trebuie să prevezi instalaţie de canalizare nouă şi, deci, intervenţii pe toate etajele. Trebuie o strategie pentru asta, nu poţi închide după bunul plac secţiile şi interveni peste ele.

O mare lipsă a spitalelor existente, pe perioada de acum a pandemiei, o reprezintă reţelele de gaze medicale şi electrice dimensionate pentru o astfel de utilizare, precum şi lipsa circuitelor (singurele care sunt mai uşor de adaptat sunt unele circuite din spitalele de boli infecţioase, pentru că au fost gândite de la început după o logică asemănătoare).

Din punct de vedere al standardelor în domeniu, o altă situaţie în România este că normativul de proiectare np015 pentru spitale este din ‘75. Este actualizat în 1997, însă modificarile au fost nesemnificative. De exemplu, pe zona de fluide medicale, normativul este depăşit. Există un standard european aparut în 2016 (ISO 7396-1:2016), dar nu toţi inginerii proiectează după el. În România acesta este folosit ca şi ghid, nu ca şi obligaţie legală.

Apoi, lipsa personalului tehnic şi de mentenanţă cu experienţă din spitale este o altă mare problemă. În spitalele din alte ţări există echipe de mentenanţă formate din mai multi specialişti - tehnicieni, specialişti în echipamente medicale, formate chiar şi din 10 oameni. La noi este unul singur care se ocupă de tot.

Iar cea mai mare problemă este, evident, nepăsarea şi poziţionarea intereselor politice mai presus de cele ale societăţii şi ale oamenilor. Vedem din activitatea noastră anumite exemple punctuale în care unele proiecte de infrastructură medicală au fost dezvoltate având utilizatorul în centru, după principii actuale şi cu transparenţă, însă în majoritatea cazurilor exemplele în ceea ce priveşte infrastructura publică de sănătate sunt de « aşa nu ».

Ce soluţii există şi pot fi implementate? Ce resurse (bani, timp) sunt necesare?

O soluţie rapidă, fezabilă pentru acum la Constanţa, pentru preluarea pacienţilor de la ATI, este construcţia rapidă a unui spital modular din containere. Aceasta este o constructie eficientă, tehnic şi epidemiologic viabilă, verificată în toată perioada de la izbucnirea pandemiei (noi am realizat până acum peste 23.000 mp de scheme funcţionale pentru spitale modulare din containere).

În România există producători care execută astfel de containere local, astfel încât se pot minimiza timpii necesari şi se pot aduce diverse customizări (necesare adaptării funcţiunii la sectorul medical) modularului. Apoi, se pune problema separării circuitelor în spitalul existent, astfel încât acesta să funcţioneze şi pentru pacienţii care nu sunt infectaţi cu Covid-19. Cu unităţile de tip modular se poate scoate „Covidul” din spital, astfel încât riscul de infectare în rândul celorlalţi pacienţi să se reducă foarte mult.

Un spital modular de dimensiune medie are o suprafaţă de aprox. 1.000 mp şi o capacitate de 16-18 paturi de pacienţi critici, dacă este vorba despre o secţie pentru critici. Noi am reusit anul trecut ca într-o săptămână să propunem un concept care apoi a fost detaliat şi executat foarte rapid.

Din punct de vedere costuri, un container costă între 6.000-9.000 euro, în funcţie de dimensiuni şi de cât de mult este finisat din producţie. La acesta se adaugă instalaţiile şi finisajele interioare, echipamentele medicale şi mobilierul. Preţul lui/ pe mp ajunge la aproximativ 70% poate din preţul unui spital construit nou (pentru departamente critice) – dar cel mai important este ca aceste construcţii modulare sunt mai „sănătoase” şi mai sigure din punct de vedere epidemiologic şi tehnic, pe vremuri de pandemie, decât spitalele existente.

Ce sfaturi ai, ca arhitect, pentru guvernanţi în ceea ce priveşte construcţia spitalelor?

Cred că schimbarea trebuie să vină din interiorul sistemului, de la actorii implicaţi direct. Este importantă presiunea publică a personalului medical, care nu mai trebuie să accepte să îşi desfăşoare activitatea în spaţii care le pun în pericol siguranţa, a lor cât şi a pacienţilor. Trebuie să ne cerem drepturile ca cetăţeni, ca posibili pacienţi la un moment dat în spitalele româneşti.

O etapă peste care se sare de cele mai multe ori în România şi care este foarte importantă este realizarea de masterplanuri şi analize de nevoi, pe baza cărora să se construiască un proiect medical şi o temă de proiectare; studii medicale la nivel de populaţie pentru a determina nevoia reală de servicii medicale a zonei (ex. studii demografice locale şi la nivel naţional; evaluarea situaţiei şi indicatorilor unităţilor medicale existente în zonă; evaluarea fenomenelor de migraţie dintre diferitele judeţe şi unităţi medicale; analiza politicilor naţionale şi interacţiunile posibile cu acestea). Din această analiză rezultă nevoia reală şi tema de proiectare – adică viitoarea structură a spitalului şi condiţiile tehnice de realizare.

În relaţie cu punctul de mai sus: Realizarea unor strategii de investiţii pe termen lung, pentru fiecare unitate medicală. Într-o lume ideală, aceste investiţii sunt gaândite de o echipă a spitalului care este formata atât din personal tehnic specializat cât şi din epidemiologi şi personalul medical responsabil. Această echipă gândeşte la nivel macro, ţinând cont de toate nevoile spitalului, de toate circuitele medicale, de toate specificaţiile tehnice sau de toate resursele umane necesare. Se pot astfel realiza planuri de reorganziare pe termen lung, împărţite în etape şi finanţate separat, dar care să ţină cont de întregul mecanism al spitalului. Această strategie trebuie actualizată bineînţeles, în mod regulat şi în funcţie de noile tehnologii şi soluţii ce apar în domeniu.

Toate etapele de proiectare trebuie, evident, respectate şi realizate cu echipe cu experienţă. Întâlnim foarte des studii de fezabilitate greşit realizate, care atrag după ele erori şi întârzieri în implementarea proiectului. Şi, de cele mai multe ori, aceste studii se realizează sumar, pentru că sunt contractate la preţuri de proiectare foarte mici.

Umanizarea spaţiilor reci din spitalele româneşti este o preocupare permanentă şi, de aceea, la proiectele de arhitectură medicală lucrează cu o echipă pluridisciplinară de specialişti, formată nu doar din arhitecţi si ingineri sau specialisti in echipamente medicale cât şi din epidemiologi, psihologi, antropologi sau sociologi.

Ideea principală este că, dincolo de funcţionalitatea lor şi de a fi tehnic/sanitar/epidemiologic viabile (un element obligatoriu pentru spitale, care au un rol strategic într-o ţară), spitalele pot contribui în mod activ - prin modul în care sunt proiectate -, în procesul de vindecare al bolnavilor (prin lumini, culori, sunete) – aşa cum se întamplă în alte ţări.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: spitale,; raluca soaita arhitect,; incendiu spital,; tesseract architecture,; arhitectura,; medici,; pandemie

Citește pe alephnews.ro: Fostul general al Ucrainei a declarat că „al treilea război mondial a început oficial”

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: Unul dintre pacienţii transferaţi de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Constanţa a murit

Citește și: Intră Bucureştiul în carantină? Răspunsul lui Raed Arafat

Citește și: Decizie istorică în Iran, după ce o fată şi-a dat foc crezând că a fost condamnată la închisoare

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.