INTERVIU - Valeriu Zgonea: Organizarea alegerilor - depolitizată. Trebuie coduri de moralitate pentru partide - VIDEO

Zgonea pledează pentru autosuspendarea din partid a celor care au probleme în justiţie şi consideră că trebuie eliminată suspiciunea conform căreia cei care sunt preşedinţi de CJ sunt baroni locali.

El mai spune că se vede foarte clar din jocul politic că cei doi co-preşedinţi ai noului PNL vor să preia cele două Camere, Alina Gorghiu preşedinţia Camerei Deputaţilor, iar Vasile Blaga pe cea a Senatului.

Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei MEDIAFAX de Valeriu Zgonea:

Reporter: Preşedintele Iohannis a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale. Vreau să vă întreb dacă mergeţi şi dacă aţi discutat în partid despre un mandat?

Valeriu Zgonea: În primul rând, este o iniţiativă normală pe care preşedintele Iohannis a anunţat-o din timpul campaniei: dacă va ajunge preşedinte va discuta şi această chestiune.

Citeşte şi: INTERVIU - Zgonea: Ponta să nu demisioneze. Nu sunt dispus să candidez pentru o funcţie cât e Ponta preşedinte - VIDEO

Sunt trei elemente importante pe care trebuie să le discutăm. În primul rând, preşedintele Camerei nu poate să meargă decât dacă este invitat. Eu am fost informat de către preşedintele statului că doreşte o discuţie cu preşedinţii celor două Camere cu privire la începerea sesiunii parlamentare pe 2 februarie în care vom discuta toate aspectele: priorităţile legislative, chestiunile care trenează de foarte mult timp în Parlament.

Chiar am venit cu această propunere către domnia sa şi domnia sa a salutat-o şi a spus că de fiecare dată se va consulta cu preşedinţii celor două Camere, aşa cum scrie în Constituţie, cu privire la atribuţiile pe care noi le avem şi cele două Camere le au prin Constituţie.

În ceea ce priveşte Codul electoral, mandatele se stabilesc pe partide politice. Dacă domnul preşedinte Victor Ponta va decide ca eu să merg în echipa pe care o va conduce la Cotroceni, bineînţeles că voi face parte din ea şi mandatul va fi al PSD, cerut în BPN.

Am avut o discuţie cu domnia sa (cu Victor Ponta, n.r.) pe cele 35 de principii stabilite pe care dumneavostră le ştiţi legate de cele trei legi electorale. I-am explicat domnului preşedinte că sunt trei elemente importante cu privire la Codul electoral. Primul, pe care l-am discutat acum: pe cine alegem. Aici discutăm despre valori, idei, principii şi comportamente pe care politicienii trebuie să le aibă în timpul mandatului. Nu sunt atributul Comisiei (de Cod electoral, n.r.), dar influenţează foarte mult ceea ce face Comisia.

Discutăm, apoi, despre cum alegem şi aici vorbim despre tipul de scrutin electoral, distribuţia mandatelor, reducerea numărului de mandate la primari, preşedinţii de CJ - dacă va fi acceptată - reducerea numărului de consilieri locali, atribuţiile Consiliilor locale, cum facem alegerile – într-un tur, în două tururi de scrutin, şi putem să discutăm pe aceste chestiuni - reducerea numărului de parlamentari, supleţea Parlamentului şi atribuţiile pe care le are şi care este mandatul PSD.

Şi, nu în ultimul rând, vreau să discutăm despre ce alegem, cum exercităm votul. Sunt cele trei întrebări: ce alegem? Alegem acelaşi Parlament, acelaşi tip de om, pe nereguli noi, sau trebuie să facem o modificare? Eu cred că toate aceste chestiuni se pot asambla în două cuvinte foarte simple: cultura politică a României.

16 noiembrie nu a însemnat numai o pierdere de imagine pentru PSD şi o înfrângere pentru a treia oară consecutiv a PSD, a candidatului PSD. A însemnat o pierdere de imagine a României, o pierdere de imagine şi o lipsă de încredere a statului faţă de cetăţenii săi că poate să le asigure dreptul esenţial din Constituţie, dreptul de a alege, iar în ochii partenerilor europeni şi euroatlantici - incapacitatea noastră de a fi un lider regional şi de a fi un exportator de democraţie.

Noi am câştigat foarte mult în ultimii 25 de ani, dar când lumea vedea cozile acelea de zeci de mii de oameni la o secţie de vot doar la ambasadă, spune „Domnule, statul român nu este în stare să dialogheze cu statul spaniol, italian, francez, britanic astfel încât să asigure secţii de vot în cadrul comunităţilor de migraţie”.

Rep.: Acestea sunt principiile la care vă referiţi. Mergând, totuşi, pe chestiile concrete, cum vedeţi votul în cazul parlamentarilor? Se va menţine votul uninominal, mergeţi pe varianta de a reveni la listă sau optaţi pentru un sistem mixt, care să îmbine cele două variante? Ce crede PSD?

Valeriu Zgonea: Trebuie să plecăm de la o chestiune care este foarte simplă. Sunt şase elemente pe care eu le-am identificat după 16 noiembrie care ne obligă să luăm decizii în acest moment, independent de Comisia de Constituţie, pentru că Comisia de revizuire a Constituţiei a fost cea care a blocat, dacă vreţi, activitatea Comisiei de Cod electoral pentru că nu ştiam ce tip de scrutin şi cum stabilesc cei care modifică Constituţia şi dacă ea va trece de referendumul popular.

Ce am constatat în ultimele luni de zile ca nemulţumire sau ca recomandări ale mass-media, organizaţiilor neguvernamentale, actorilor internaţionali, ale cetăţenilor români? Oamenii vor acces liber la vot. Dacă în România poţi în orice comună să ai o secţie de vot la 2.000 de oameni, depinde, trebuie să ai şi în comunităţile de migraţie.

Citeşte şi: INTERVIU - Zgonea: PSD susţine ca AEP să preia organizarea alegerilor în Diaspora. MAE va fi colaborator - VIDEO

Oamenii vor transparenţă în procesul electoral.Oamenii vor fraudă zero. S-au săturat de vot multiplu, de tot felul de nebunii, unde e CNP-ul, nu se găsesc pe listă, chestiuni care generează neîncredere în instituţiile statului şi în Guvernul României şi în Parlamentul României.

Predictibilitate. Oamenii vor să ştie unde este secţia de vot, care sunt documentele cu care votează, unde se regăsesc pe lista electorală permanentă şi ce trebuie să facă dacă nu se regăsesc, atât la locale, parlamentare, europarlamentare, prezidenţiale. Deci trebuie să creăm şi noi o parte tehnică comună.

A mai apărut o chestie pe care am observat-o şi pe care dumneavoastră aţi prezentat-o, mass-media. Românii nu vor ca politicienii să se mai bată pe funcţia de ministru care are în coordonare alegerile la un anumit moment. Ştiţi foarte bine bătălia dintre PD şi PNL cu privire la cine e ministru de Interne. Ştiţi foarte bine aceeaşi bătălie când am fost cu PDL la guvernare, ştiţi foarte bine discuţiile care au fost acum.

Depolitizarea organizării scrutinelor electorale este o chestiune extrem de importantă şi dacă vrem să întrăm în etapa a doua, cel de-al şaselea principiu este educaţia civică. Trebuie să formăm românii astfel încât, şi de o parte şi de alta, să nu mai existe circulaţia unor resurse financiare nestabilite prin textul de lege.

Şi atunci avem trei chestiuni. Prima: Legea partidelor politice şi Legea finanţării partidelor politice, pe care eu o susţin şi am mandat din partea PSD să fie introduse în cadrul Comisiei (de Cod electoral, n.r.) pentru dezbateri.

Cea de-a doua – modificarea legilor electorale pe câteva principii. PSD susţine câştigul pe care îl avem de când am intrat în UE de a avea alegerea primarilor într-un singur tur.

Rep.: Doar la primari?

Valeriu Zgonea: La primari este o chestiune extrem de importantă şi această chestiune a fost tranşată. Restul lucrurilor le vom discuta în cadrul BPN de luni.

Citeşte şi: INTERVIU - Zgonea: PSD susţine alegerea primarilor într-un tur. Ordonanţa 55 a fost o mare greşeală - VIDEO

Dar este important să înţelegem că cei 3.800 de primari care au fost aleşi într-un tur este un avantaj pentru România, este un avantaj pentru partidele politice şi pentru candidaţii independenţi şi nu putem să cheltuim resurse pentru al doilea tur şi nici nu ne putem permite să introducem chestiuni pe care le-am experimentat în primii ani de democraţie şi care ne-au dus la această chestiune şi am evoluat şi noi ca celelalte societăţi moderne.

Rep.: Şi la preşedintele de CJ?

Valeriu Zgonea: La preşedintele de CJ trebuie să fim foarte atenţi şi trebuie să luăm o decizie cu ceilalţi actori politici. PSD nu poate să ia o decizie. Nu este o lege social-democrată, cum nu este nici o lege liberală. Legea o facem pentru România şi pentru viitorul României, aşa cum am spus, de a schimba imaginea României atât în percepţia românului, cât şi în percepţia partenerilor europeni.

Rep.: Revin puţin la CJ. Aveţi în vedere revenirea la votul indirect?

Valeriu Zgonea: Există o dezbatere cu privire la această chestiune pentru a elimina suspiciunea pe care o avem în acest moment în România – nu mă refer la PSD – că cei care sunt preşedinţi ai CJ, de fapt, reprezintă baronii locali.

S-a inoculat în expresiile internaţionale că în România preşedinţii de CJ sunt baroni locali, nu sunt aleşi locali şi reprezintă puterea locală. În cultura generală românească fiecare om ştie: „Domnule, baronul!”. Care-i baronul? Preşedintele de CJ! Dacă nu facem o mişcare în această etapă şi în această zonă, păstrăm întotdeauna o defensivă şi o pată asupra administraţiei publice locale nemeritată.

Rep: Deci ideea ar fi să se menţină alegerea preşedinţilor de CJ?

Valeriu Zgonea: Ideea este să găsim o soluţie în cadrul Comisiei de Cod electoral, prin dialog, astfel încât să putem să arătăm adevărata faţă pe care o are administraţia locală. Eu vă reamintesc că această administraţie locală a fost cea mai eficientă în absorbţia fondurilor europene. Şi trebuie să recunoaştem acest lucru pentru că este recunoscut şi de către CE.

În ceea ce priveşte Parlamentul, el trebuie să fie mai suplu. Şase sute de parlamentari, cu toate problemele pe care le au şi care au venit din trecut ne afectează imaginea.

Rep.: Suplu, dar câţi?

Valeriu Zgonea: În discuţia pe care am avut-o cu Victor Ponta, mandatul nostru este să susţinem un Parlament bicameral, pentru că suntem blocaţi de Constituţie şi trebuie să ne uităm la limitele pe care le avem, în care să avem 300 de parlamentari plus minorităţi, plus 4 locuri pentru Diasporă. Diaspora şi-a câştigat respectul şi noi trebuie să învăţăm din această chetiune.

Rep.: 300 de parlamentari, adică 200 de deputaţi şi 100 de senatori?

Valeriu Zgonea: 300 de parlamentari la Camera Deputaţilor. 300. 18 la minorităţi plus cei patru deputaţi care sunt (de la Diaspora, n.r.). Acesta este un mandat pe care îl avem în acest moment. Plus 100 de senatori în care putem să introducem cele două locuri care unt pentru Diasporă sau nu le putem introduce.

Dar, asta înseamnă o diminuare cu aproape 40% a actualul Parlament.

Rep.: Veţi creşte norma de reprezentare care există în acest moment în lege?

Valeriu Zgonea: Bineînţeles. Şi păstrăm şi bicameralismul. Acoperim toate comunităţile locale şi cred că în acest moment atribuţiile rămân aceleaşi pe Constituţie până nu se modifică Constituţia şi putem să funcţionăm foarte bine cu 400 de parlamentari.

Rep.: Cum vedeţi tratatarea problemei traseiştilor, care există şi în ceea ce priveşte aleşii locali, şi în ceea ce priveşte parlamentarii?

Valeriu Zgonea: Ea trebuie stabilită numai prin Constituţie. În acest moment nu putem să facem, există mai multe decizii ale CCR care stabilesc această chesiune. Mişcarea liberă a parlamentarilor în interiorul Parlamentului este permisă de către deciziile CCR şi de către Constituţie.

Rep.: Dar aţi fi de acord cu respingerea Ordonanţei 55 aici, în Parlament, şi concomitent, cu încetarea mandatelor celor care au migrat?

Valeriu Zgonea: Sunt de acord cu prima parte. Consider că Ordonanţa 55 a fost o mare greşeală pentru o Românie modernă.

Rep.: Dar este Ordonanţa asumată de partidul dumneavostră şi de Liviu Dragnea...

Valeriu Zgonea: Este o Ordonanţă asumată de către mine, dar noi am copiat de fapt modelul PDL şi al domnului Blaga.

S-ar părea că nu a fost o soluţie fericită dar, pe de altă parte, buna credinţă şi legislaţia constituţională stabilită de către Guvern a deblocat Consiliile locale, care erau blocate din ruperea USL şi nu putem să-i acuzăm nici pe aleşii locali, nici pe primari, care au luat această decizie, pentru că ei au fost de bună credinţă, s-au uitat în Constituţie, au văzut că Ordonanţa este publicată în Monitorul Oficial şi este legală.

Noi nu putem să luăm decât o singură decizie: să respingem Ordonanţa, aşa cum ne-a recomandat CCR, să nu mai existe niciodată un astfel de document în Parlament, pe actuala şi pe viitoarea Constituţie, pentru a asigura predictibilitatea mandatelor, dar să găsim soluţii în lege ca atunci când se fac alianţe care candidează uniform în statul român şi alianţa se rupe în timpul mandatului, să găsim soluţii astfel încât să nu blocăm Consiliile locale, să nu blocăm funcţionalitatea Consiliilor locale şi să cheltuim din nou zeci de milioane de Euro ca să facem alte alegeri.

Au fost de bună credinţă, rămân, mai există un an din mandat, nu are niciun rost, dar noi trebuie să respingem această Ordonanţă de Urgenţă.

Rep.: Este un subiect sensibil – cel al votului românilor din străinătate. Cum vede PSD introducerea votului prin corespondenţă?

Valeriu Zgonea: Intră în zona de „cum alegem”, unde sunt cinci elemente importante. Prima chestiune: vorbeam despre depolitizare.

România trebuie să ajungă un stat care să exporte rezultatele pe care le-a câştigat în ultimii 25 de ani de democraţie. Şi, ca să exporte aceste lucruri şi să aibă bune practici, trebuie să arătăm că după 25 de ani Guvernul, Parlamentul, clasa politică au luat o decizie şi avem un instrument european căruia îi dăm toate puterile cu privire la alegeri, indiferent că sunt la termen sau anticipate.

Şi aici cred că AEP, recunoscută în Europa şi în organismele internaţionale, trebuie să fie integratorul unic al managementului electoral.

Şi când vorbesc de managementul electoral mă refer la rezultatele pe care le-am văzut în 16 noiembrie - eu îi zic „efectul 16 noiembrie”: se pasa dintr-o parte în alta responsabilitatea.

Atunci când AEP are această responsabilitate, ea stabileşte foarte clar dialogul cu structurile celelalte care lucrează pe timpul campaniei electorale şi în ziua votului: STS, INS, MAI, MAE, şi nu mai avem aceste probleme.

Rep.: Deci spuneţi că AEP trebuie să preia organizarea alegerilor în străinătate?

Valeriu Zgonea: Şi nu numai eu. Primul-ministru al României, cu care am avut o discuţie acum câteva zile, şi PSD susţin această procedură.

Am avut o discuţie şi cu preşedintele AEP. În acest moment, AEP e capabilă ca autoriate să preia toate aceste funcţii şi să răspundă la câteva chestiuni care sunt extrem de importante: management unic . Nu mai depinde de politicieni când fac alegeri anticipate, le stabileşte AEP, poate să meargă cu modificări direct în Guvern, stabileşte cu MAE unde sunt comunităţile de migraţie şi pe baza registrului electoral pe care îl are în acest moment în coordonare va face în oglindă un registru electoral de evidenţă a cetăţenilor din Diasporă şi pe baza lui se poate duce cu argumente solide, administrative, la Guvernul spaniol, italian, francez, britanic explicând de ce vrem secţii de vot acolo, acolo, acolo....

Pentru că de aici încoace intervin chestiuni tehnice: transferul de suveranitate timp de trei zile pe un teritoriu pe care ni-l dă primăria pentru a face secţie de vot şi a aplica legislaţia românească în interiorul secţiei de vot.

Dar românul trebuie să fie predictibil. Trebuie să ştie: eu, pe voinţa mea, mă înscriu pe lista electorală, când depăşesc cinci mii la Mallorca sau la Barcelona sau în sudul Italiei, în momentul respectiv ştiu că statul român se duce şi vorbeşte cu statul italian, iar primăria îmi pune la dispoziţie o secţie de vot şi duminica, atunci când sunt alegeri, votez la mine în comunitatea de migraţie.

Şi trebuie să avem un interval de timp în care cetăţeanul român se mută singur, cere AEP, care nu este un organ politic, ci este independent, să fie mutat din registrul electoral naţional în registrul electoral din Diasporă.

Aceste instrumente sunt necesare statului român. MAE nu mai are competenţe şi AEP are aceste competenţe – ea dialoghează pe toate chestiunile care sunt strict legate de actul electoral.

A doua chestiune şi nemulţumire foarte mare: posibilitatea de a construi secţii de vot în afară. V-am explicat, AEP ia puterea, ea gestionează registrul electoral, ea ştie fiecare listă electorală permanentă din fiecare localitate, face un portal, ca să fie uşor pentru români, cu MAE, lansează informaţia către românii care se află în Diasporă, ei se înscriu până la o anumită dată, cu 30 de zile înainte de alegeri, şi automat se duce la MAE spaniol sau italian sau francez sau oriunde avem comunitate de migraţie şi cere secţii de vot acolo şi în loc de 3-400 noi vom avea sute de secţii de vot în mijlocul comunităţii.

Românii vor simţi că statul lor este responsabil, că le asigură dreptul de a alege şi că nu vedem cozile acelea interminabile care sunt pentru democraţiile incipiente sau pentru statele care trec în democraţie, nu pentru democraţiile consolidate. Acesta este primul element de respect pe care trebuie să-l arătăm către români.

A doua chestiune, ca vot alternativ, discutăm în Comisie, dacă este necesară introducerea votului prin corespondenţă sau a votului electronic, că sunt cele două opţiuni. Vă reamintesc că amândouă nu pot fi introduse doar pentru cetăţenii care se află în Diasporă, ci pentru toţi cetăţenii români.

Rep.: Deci există posibilitatea să dispară listele electorale suplimentare în ţară?

Valeriu Zgonea: Obligatoriu. Dacă introduci votul prin corespondenţă sau votul electronic, dispare lista electorală suplimentară.

Dar nemulţumirea principală de pe 16 noiembrie, care a început din septembrie, a fost generată de cetăţenii români indignaţi că nu am fost în stare să dialogăm cu instituţiile spaniole de profil sau italiene sau britanice sau franceze şi să facem secţii de vot acolo unde sunt comunităţile de migraţie româneşti.

Dacă satisfacem această chestiune, eu sunt convins că românii care lucrează în afară nu vor avea o reacţie negativă pentru că vor şti că şi la alegerile parlamentare, când îşi aleg parlamentarii care sunt reprezentanţi în Parlament - şi e un drept câştigat - dar şi la cele prezidenţiale, au dreptul de vot.

Cele două elemente sunt importante. Şi al treilea (element, n.r.) este votul pentru europarlamentare. La votul pentru alegerile locale ştiţi foarte bine că nu votează cei care sunt plecaţi din comunitatea lor în ziua votului pentru că nu ai cum.

Mai sunt două elemente importante pe care trebuie să vi le spun. De 25 de ani mass-media şi organizaţiile guvernamentale arată că se face vot multiplu. AEP, în ultimii 12 ani, a prezentat în şase luni, cum scrie legea, a făcut un raport către Parlament şi a arătat că există vot multiplu la fiecare tip de alegeri.

Eu susţin introducerea informatizării secţiilor de vot din România şi din Diasporă.

Primul-ministru a spus că alocă resursele financiare AEP, care susţine şi ea acest lucru.

Rep.: Ce presupune această informatizare?

Valeriu Zgonea: Am făcut un experiment în 2010, dacă vă aduceţi aminte. Înseamnă dotarea AEP cu resursele financiare pentru a cumpăra, dacă vreţi, pe înţelesul tuturor, desk-top-uri pe care să ruleze din servere registrul electoral, astfel încât dacă eu votez la Craiova nu mai pot să votez peste trei ore la Slatina şi peste trei ore la Vâlcea şi automat intru sub incidenţa legii – sunt reţinut şi se duce mai departe procedura. E o chestiune extrem de importantă pe care PSD o susţine.

Şi astfel eliminăm votul multiplu şi votul celor care au, poate, dreptul de vot suspendat, dar pentru că nu ştiu şi preşedintele secţiei de vot nu ştie, se poate întâmpla.

Odată cu ea trebuie să vină o chestiune pe care Ministerul public, magistraţii o cer de aproape 6-7 ani. Domnilor, într-o democraţie consolidată noi nu mai trebuie să fim în BEC pentru că noi luăm o decizie aici, cu partidele politice, după care o judecăm în Justiţie, când este contestată.

Lăsaţi-ne pe noi să ne ocupăm de ceea ce ne pricepem şi vă rog frumos, sunteţi după 25 de ani, clasa politică, găsiţi soluţii astfel încât să pregătiţi un corp al profesioniştilor, români care sunt fie în zona publică, fie în zona privată, dar care nu vor să intre în partide politice şi pe care AEP să-i pregătească, să-i formeze şi din care să alegem preşedinţii şi vicepreşedinţii secţiilor de vot, o parte din biroul electoral de circumscripţie şi o parte a BEC.

Şi atunci avem în balanţă politicienii, pe de o parte, cu partidele politice, şi pe de cealaltă parte cetăţenii pregătiţi de AEP, autorizaţi să facă parte pe proprie răspundere şi testaţi în mai multe tipuri de alegeri. Şi ai un corp de câteva sute de mii, aşa cum au toate statele europene, şi atunci administrarea alegerilor o face AEP, prin instrumentele pe care le are, noi, politicienii, prin instrumentele pe care le avem, supraveghem procesul să nu existe fraude, contestaţiile şi anumite probleme care apar sunt souţionate de către Justiţie prin judecători.

Aceasta înseamnă, dacă vreţi, etapa a doua de maturitate politică a statului român şi schimbarea culturii politice.

Şi bineînţeles, ultima, care derivă din asta, înseamnă o educaţie civică. AEP, partidele politice trebuie să lucreze cu ministerul Educaţiei să începem să pregătim generaţiile tinere ce înseamnă să votezi, care sunt responsabilităţile şi, dacă vrei să candidezi, care sunt obligaţiile pe care trebuie să le ai în mandatul pe care îl ai, fie că eşti consilier local, fie că eşti primar, preşedinte de CJ, parlamentar sau membru al Guevrnului.

Rep.: Legea finanţării partidelor nu are sancţiuni şi nici mecanisme de verificare a cheltuielilor Partidele au ajuns la datorii foarte mari. PSD, de exemplu, a intrat în 2014 cu 7 milioane de Euro datorii. Iar în campania pentru prezidenţiale a cheltuit de trei ori mai mult decât veniturile pe care le-a realizat. Cum vedeţi introducerea unor măsuri care să nu mai permită astfel de situaţii pe viitor?

Valeriu Zgonea: Două lucruri reies după primii 25 de ani: că modelul de finanţare a partidelor pe care îl avem în acest moment trebuie schimbat. Există comentarii din ce în ce mai dese şi apariţia intervenţiei Justiţiei în diferite proceduri pre-electorale sau post-electorale arată clar că finanţarea partidelor trebuie să fie schimbată.

De aceea, eu sunt un susţinător al introducerii modificărilor la textul finanţării partidelor politice în atribuţiile Comisiei de Cod electoral. De fapt, PSD susţine această chestiune şi cred că această lege trebuie să fie modificată astfel încât să ştim de unde vin resursele financiare către partide şi cum sunt ele cheltuite nu numai în campanii, ci şi între campanii, de cei care au demnităţi publice, adică de politcieni.

Rep.: Vă propun să mergem la un subiect la fel de apropiat de dumneavoastră, e vorba despre PSD. Credeţi că domnul preşedinte Victor Ponta ar trebui să demisioneze de la şefia PSD, aşa cum crede domnul Mazăre?

Valeriu Zgonea: Categoric, nu. A făcut o figură frumoasă la prezidenţiale.

Sunt câteva lucruri de reformă internă pe care noi le-am uitat şi le-am pierdut. Asta ne-a făcut să avem această reacţie emoţională a unei categorii, în special de tineri, la adresa partidului. Putem şi ştim să recâştigăm încrederea lor. Avem o guvernare eficientă, recunoscută de organismele internaţionale, dar şi de români. Suntem bine poziţionaţi în UE, suntem capaili să avem dialog, nu suntem violenţi în comunicarea publică şi cred că partidul poate să se reformeze.

Victor Ponta a demonstrat că este un lider şi un manager foarte bun.

Rep.: Atunci credeţi că ar fi oportună realizarea unui Congres extraordinar care să valideze analiza eşecului de la prezidenţiale?

Valeriu Zgonea: Analiza eşecului de la prezidenţiale trebuie făcută cu calm şi cu răbdare, ca în orice companie şi în orice partid politic, nu luată la presiunea unor vectori care au fiecare dintre ei diferitele lor interese.

Astfel de discuţii se poartă, ca în orice instituţie publică sau privată sau organizaţie neguvernamentală, şi într-un partid politic se poartă în interior şi în spatele uşilor închise, dar trebuie să le arăţi oamenilor că te-ai reformat.

În acest moment, PSD este unul dintre cele mai performante partide din Europa de Est în partea social-democrată şi este un partid reformat.

Dar sunt câteva elemente pe care noi le-am considerat normale, făceau parte din fosta cultură politică, şi am înţeles că nu se mai pot introduce în viitoarea cultură politică, pentru o nouă clasă politică. Şi atunci trebuie să schimbăm regulile jocului, să pregătim o nouă cultură politică. k

Noi suntem cei care am reformat tipurile de alegeri, cum am reformat modul de a face politică pre-UE şi post-UE. Suntem în acest moment capabili să ne reformăm în interiorul partidului astfel încât să câştigăm alegerile parlamentare şi locale în 2016.

Rep.: Concret, ce măsuri credeţi că trebuie să ia PSD pentru ca să nu mai fie perceput ca un partid care îi apără pe corupţi? Şi mă refer şi la cei care au probleme cu Justiţia şi la cei care sunt în incompatibilitate.

Valeriu Zgonea: Este o chestiune de percepţie publică. Diferenţa dintre noi şi PNL este că noi am luat decizii pe care ei nu au fost în stare să le ia împreună cu PDL la guvernare. Mă uitam la dumneavoastră, la jurnalişti: înainte vi se părea normal când unui parlamentar nu i se ridica imunitatea, mai discutaţi când venea raportul pe MCV, dar el stătea în Parlament câte 10-11-12 luni sau câţiva ani.

Astăzi v-aţi obişnuit, datorită unei reforme şi unor măsuri dure pe care le-am luat, ca imunitatea să fie ridicată imediat, pentru că sunt termene în regulament şi în statutul deputatului şi senatorului. V-aţi obişnuit ca partidul să-i suspende automat pe colegii noştri.

Rep.: Dar PSD nu are norme clare în statut pentru suspendare...

Valeriu Zgonea: Nu numai PSD, toate partidele. De aceea v-am spus că România are nevoie astăzi de un cod etic al parlamentarilor şi de un cod etic, un cod de moralitate al partidelor politice care să fie introdus în statut, astfel încât să nu mai vedem partide care se întâlnesc la sediul partidului ca să suspende pe cineva.

Trebuie să înţeleagă un politician că a trecut timpul în care vrei să intri în politică ca să-ţi protejezi averea pe care ai acumulat-o pe alte căi decât pe cele cinstite sau vrei să faci bine ţie şi unui grup de oameni care sunt grupuri de interese în jurul tău şi pentru asta intri în politică.

Dacă înţelegem această etapă-două de cultură politică şi înţelegem că avem nevoia să schimbăm, atunci ne vom reforma.

Eu cred că în acest moment PSD a înţeles acest lucru. De aceea a şi lansat domnul prim-ministru, ca preşedinte al partidului, câteva teme de reflecţie. Unu: modificări la statut, ca cel care automat, în funcţia pe care o are, de politician, are probleme cu Justiţia este autosuspendat din partid şi nu mai va candida la vreo funcţie până când nu se rezolvă problemele.

Adică să nu ne păcălim că eu mă autosuspend şi în 2016 vin din nou să candidez că, domnule, nu avem o decizie în Justiţie şi eu, până nu ia o decizie Justiţia, sunt din punct de vedere al legilor nevinovat. Corect. Dar din punct de vedere al percepţiei publice, un politician întotdeauna este prima dată vinovat şi se duce în instanţă să-şi apere nevinovăţia.

Rep. Şi această măsură e menită să-i vizeze pe cei au funcţii asumate de PSD sau pe toţi membrii de partid?

Valeriu Zgonea: Pe toţi membrii. Nu poţi face o diferenţă între unul şi celălalt. Deci clasa politică trebuie să facă o singură chestiune. Trebuie să introducem un set de norme care pot fi introduse într-un statut, dar şi un set de principii pe care le discutăm între noi şi atunci când suntem aici, în Parlament sau în Consiliul local, presiunea să fie atât de mare din partea noastră, a membrilor de partid dar şi a celor de partide politice, încât să nu mai fiu obligat să-l rog pe ăla să-şi depună demisia ca să nu mai stea să se ducă la televizor sau să vină la partid să se justifice: „Domnule, sunt nevinovat”. Sunt de acord cu dumneavoastră. Poftiţi în Justiţie şi apăraţi-vă. Când vă curăţaţi, noi vă cerem scuze şi veniţi înapoi pentru că percepţia publică este că această cultură trecută guvernează în continuare partidele politice, iar dacă tu eşti cel mai mare partid şi ai 38% din Parlament e normal ca lumea să se uite la tine cum vrei să te reformezi pentru că se aşteaptă de la tine această reformă.

Şi eu pot să vă spun că Victor oPonta doreşte să facă aceste reforme. Eu îl susţin şi cred că le putem face în această sesiune parlamentară.

Rep. Mai este o parte a acestei reforme, referitoare la baroni. Sunteţi de acord cu propunerea lui Liviu Dragnea în privinţa disocierii funcţiei politice de funcţia administrativă?

Valeriu Zgonea: Nu este o tară a PSD, este o tară a unei culturi politice. Şi o să vă explic în câteva cuvinte. În anii 1990 prefectul era şi preşedintele partidului şi la noi şi la PD şi la PNL şi la UDMR. După ce domnul Cozmâncă cu domnul Adrian Năstase şi PSD au făcut o reformă de pre-aderare a României, s-a făcut o interdicţie prin lege între funcţiile numite de către Guvern şi cele de la partid.

Această separare a obligat partidele să se reorienteze şi atunci au venit cu următoarea etapă în care preşedinţii de CJ sunt şi preşedinţi la partid, sau primarii de mari municipii. Se pare că în actuala conjunctură, pentru că noi nu am stabilit foarte clar care sunt regulile în care putem să desfăşurăm activitatea, după ce am modificat – noi, clasa politică - Codul penal şi Codul de procedură penală, foarte mulţi dintre colegii noştri care au şi votat această reformă au sărit din perimetrul pe care îl au în mandat şi au încălcat legea.

Făcând o nouă cultură politică, automat stabilim regulile pe care trebuie să le aibă un politician de la începutul mandatului până la finalul mandatului. Aceste reguli trebuie să fie foarte clare astfel încât cel care este în mandat să nu sară din acest perimetru pe care îl au politicienii şi să încalce legea şi să intre în bătălie cu actul de justiţie.

Este un mesaj pe care trebuie să-l implementăm clar, este un mesaj al societăţii pe care trebuie să-l implementăm foarte repede astfel încât românii să-şi recapete încrederea în statul român şi acest lucru va schimba şi percepţia noastră internă şi externă cu privire la capacitatea clasei politice de a acţiona pentru bunăstarea românilor.

Rep. Deocamdată este o măsură propusă de PSD şi pentru statul PSD. Va face PSD aşa ceva pentru a da exemplu şi celorlalţi?

Valeriu Zgonea: Eu cred că trebuie să facă obligatoriu acest lucru. Este o decizie care trebuia să o luăm de foarte mult timp.

Rep.: Când vedeţi organizarea unui congres de alegeri în PSD, dacă spuneţi că domnul Victor Ponta nu trebuie să-şi dea demisia?

Valeriu Zgonea: Noi trebuie să luăm măsurile cu calm şi cu răbdare. Ne întâlnim acum la sfârşitul săptămânii viitoare pentru a lua deciziile cu privire la componenţa Biroului Permanent pe care eu îl prezidez, mandatele pe care le avem, trei vicepreşedinţi, un chestor şi doi secretari, să alegem liderii şi viceliderii grupurilor parlamentare, după care la începutul sesiunii parlamentare ne întâlnim şi vedem, în funcţie de câţi membri avem, care sunt noile posturi pe care le avem de preşedinţi, vicepreşedinţi şi secretari - în urma deciziei Curţii Constituţionale ştiţi că la începutul fiecărei sesiuni se anunţă - şi să putem să le supunem în vot în grup. Acesta este primul proiect de reformă. Prima etapă.

Cea de-a doua etapă este ca Victor Ponta să prezinte priorităţile Guvernului României. Eu mi-aş dori foarte mult ca Victor Ponta să vină ca prim-ministru - şi toţi prim-miniştrii de acum înainte în faţa Parlamentului - să aibă ora primului ministru la începutul fiecărui sesiuni parlamentare şi la începutul fiecărei luni într-o sesiune parlamentară, într-o dezbatere cu liderii opoziţiei. Este o chestiune normală pe care noi nu o avem în Parlament şi care dinamizează activitatea.

Rep.: Aceste lucruri ţin de Parlament. Despre partid, există posibilitatea să se facă un Congres de alegeri în această primăvară sau înspre toamnă?

Valeriu Zgonea: În luna martie vor fi discuţii la organizaţia de femei, la organizaţia de tineret, Liga aleşilor locali şi automat va fi şi un Consiliu Naţional, care va stabili principiile şi va mandata echipele care lucrează la modificarea statului şi la pregătirea congresului.

Congresul este cerut de către Victor Ponta - el, la termen, este în 2017, după cum ştiţi - şi de către preşedintele executiv Liviu Dragnea.

Pe baza modificărilor de la statut vom face pentru prima dată în ultimii 15 ani ceea ce face un partid matur european. Modificăm prima dată statutul după care pe noile reguli facem alegeri de jos în sus.

De obicei făceam pe dos şi partidele fac pe dos. Fac o nouă conducere, schimbă statutul după care fac din nou alegeri de jos în sus, dar nu mai sunt importante pentru opinia publică.

Noi dacă suntem partide europene trebuie să vedem care sunt regulile europene şi trebuie să acţionăm pe aceste reguli.

Rep.: Şi nu aveţi de gând să candidaţi la preşedinţia PSD?

Valeriu Zgonea: Sub nicio formă. Eu fac parte dintr-o echipă a lui Victor Ponta. Cred că am demonstrat că putem să ne reformăm la nivelul Parlamentului. Am depăşit un stil colocvial de a conduce Parlamentul pe care îl aveau o parte din foştii preşedinţi.

Am greşit şi eu foarte mult în această funcţie, dar greşelile pe care le-am făcut eu nu au afectat nici, să zicem, grupul parlamentar, nici cetăţenii.

Au fost greşeli de imagine şi de exprimare pe care le-am avut şi care, într-un fel s-au altul, vin odată cu funcţia aceasta la care există o mare presiune. O mare presiune pentru că trebuie să ţii un Guvern, trebuie să generezi legi care să fie perfectibile şi să fie acceptate de către cetăţeni, dar trebuie să şi mediezi între grupurile politice parlamentare pentru că există 400 de oameni care fiecare dintre ei înseamnă o personalitate.

În acest moment funcţia pe care eu o am, de vicepreşedinte, îmi conferă şi vizibilitate şi eu cred că îmi aduc un aport bun la echipa pe care Victor Ponta şi-a propus-o şi a cerut-o Congresului în 2012.

Din această perspectivă nu sunt sub nicio formă, să zic aşa, dispus să candidez pentru o funcţie atâta timp cât Victor Ponta este preşedintele partidului. Făcând parte din echipa lui, eu cred ca trebuie să arăţi în 2015, indiferent de partidul politic, şi o anumită loialitate faţă de echipa cu care lucrezi.

Nu poţi să beneficiezi de rezultatele şi de imaginea lui Victor Ponta, să-ţi creezi o imagine şi o personalitate în interiorul partidului, şi la un moment dat, când îl vezi pe prietenul tău cel mai bun, din politică, cu care ai un proiect comun, că este într-o situaţie delicată, nu datorită să zicem doar erorilor pe care el le-a făcut, ci şi unui comportament de ansamblu al PSD, să sari la gâtul lui şi să doreşti să-i iei funcţia. Acest mod de a face politică trebuie să dispară din România.

Eu ştiu că era plăcut şi este o chestie aşa bizantină, latină, dar dacă vrem să ne maturizăm şi să arătăm şi Europei şi Partidului Socialiştilor Europeni că suntem un partid matur, un partid care poate să exporte democraţie către statele balcanice, trebuie şi noi să ne reformăm altfel în interior.

Iar Victor Ponta a arătat că este un foarte bun integrator în echipă şi un lider. Mergem în această echipă, lucrăm foarte bine, nu am ce să-i reproşez, facem reforma partidului aşa cum ne-o dorim noi astfel încât în 2016, după o bună guvernare, să câştigăm alegerile locale şi alegerile parlamentare.

Rep.: Apropo de alegerile din 2016. Se pare că domnul Iohannis doreşte un guvern PNL cu Cătălin Predoiu premier. Credeţi că PSD va mai menţine guvernarea până la alegerile din 2016?

Valeriu Zgonea: Fiecare partid politic asta doreşte: să ajungă la guvernare. Este o chestiune pe care PDL-PNL au anunţat-o înainte de fuziune: domnul Cătălin Predoiu este viitorul prim-ministru al României şi face o echipă.

Se vede foarte clar din jocul politic că cei doi co-preşedinţi vor să preia cele două Camere. Nu trebuie să ne păcălim. Eu cred că este foarte bine pentru clasa politică ca apele să se separe. Şi văd trei lideri, pe de o parte: domnul Tăriceanu, domnul Zgonea, domnul Ponta, dacă vrem să spunem aşa, care fac parte dintr-o anumită coaliţie de guvernare şi în partea cealaltă: domnul Cătălin Predoiu, primul ministru din umbră, doamna Alina Gorghiu, care vrea să fie preşedintele Camerei şi domnul Vasile Blaga care vrea să preia funcţia de preşedinte al Senatului. Sunt chestiuni absolut normale care arată maturitatea clasei politice.

Domnul Iohannis a candidat cu această echipă, această echipă l-a dus în fotoliul de preşedinte, e normal să-şi creeze proiectul politic cu această echipă. Până la urmă, singura diferenţă pe care o vedem, de discurs, cu care ne-am obişnuit în special la colegii mei liberali - spun una înainte de campanie şi alta după campanie.

Au spus că nu votează Legea securităţii cibernetice, au votat-o sută la sută în Senat, după care au contestat-o cu grupul de la Camera Deputaţilor. Pe de altă parte vor să avem securitate şi siguranţă naţională la nivelul statelor europene dar, pe de altă parte, le place şi discursul demagogic. Au spus că nu vor toate funcţiile, dar vor puterea absolută. E o chestie simplă. Eu cred că până la urmă românii vor vedea adevărul şi vor vedea care este partidul care se reformează, care înţelege greşelile, dar în acelaşi timp care este capabil să dialogheze.

Victor Ponta a fost capabil să dialogheze cu Traian Băsescu, comunică instituţional foarte bine cu domnul Iohannis, eu personal am o relaţie foarte bună cu domnul Iohannis, instituţional. Am o relaţie foarte bună instituţională cu domnul Tăriceanu, am o relaţie instituţională foarte bună cu PNL pe care îl respect şi îl apreciez. Din această perspectivă nu văd nimic nou în ceea ce a spus domnul preşedinte Iohannis ieri.

Rep.: Deci credeţi că vă veţi menţine mandatele până în 2016 şi că majoritatea e stabillă...

Valeriu Zgonea: Este o chestiune pe care nu pot...intrăm deja în zona speculaţiei. Dacă ne uităm în dulcele spirit românesc, există posibilitatea oricând să se întâmple aceste chestiuni. Dar vă reamintesc că sunt anumite condiţionalităţi pe care le-a stabilit CCR.

Din punctul meu de vedere, nu m-am născut cu funcţia asta şi nu o să mor cu funcţia asta. Tot ceea ce vreau să fac este ca atât timp cât sunt în această funcţie să reprezint cu cinste şi cu onoare statul român şi să pot să conduc şedinţele de plen fără să avem legi care au fost votate de parlamentari care nu au fost în sală şi care să aibă un impact fantastic asupra cetăţenilor printr-un furt demonstrat de către mass-media. Deci acel tip de politică trebuie să dispară din Parlamentul României.

Rep.: Apropo de legi care au impact. Renunţaţi la ideea de a mai avea legi pe tema siguranţei după ultimele decizii ale Curţii?

Valeriu Zgonea: Nu, sub nicio formă. Oriunde în lume...uitaţi-vă, haideţi să discutăm despre Ucraina. Oamenii care sunt în zona de conflict nu au siguranţă, nu pot să-şi creeze prosperitate, nu pot să-şi creeze un viitor. Deci, dacă eşti într-o zonă nesigură, automat şi cetăţenii tăi români sunt nesiguri. Stau cu bâta în casă să-şi păzească avuţia, nu se mai duc la muncă, copiilor le e frică să se ducă la şcoală.

Noi am experimentat în această zonă în ultimii 25 de ani multe momente pe care le-am considerat apuse după al doilea Război Mondial. Vă rog frumos să vă aduceţi aminte de războiul din fosta Iugoslavie, vă rog frumos să vă aduceţi aminte de ce se întâmplă în Siria, ce se întâmplă în Asia Mică.

În acest moment suntem statul cel mai sigur şi cel mai credibil, front-line-ul, cum zic partenerii noştri americani în această zonă. Este clar că primul lucru care trebuie să-l facem e să asigurăm securitate şi siguranţă românilor dacă vor să aibă prosperitate.

Rep. Şi cum puteţi să faceţi acest lucru, dar respectând şi motivarea Curţii?

Valeriu Zgonea: Foarte simplu: ne aşezăm la masă instituţiile abilitate să asigure securitatea şi siguranţa naţională, organizaţiile neguvernamentale care vor maximum de libertăţi fundamentale, politicienii şi trebuie să găsim soluţia astfel încât să scoatem aceste legi rapid, ca aceste instituţii care ne protejează pe noi şi care sunt de cinci stele în ochii partenerilor euro-atlantici să poată să-şi facă treaba pentru România, aşa cum şi-au făcut în ultimii 25 de ani.

Libertăţile fundamentale nu sunt un drept pe care l-ai câştigat când te-ai născut şi mori cu ele. Trebuie să faci legislaţie în fiecare zi şi în fiecare an astfel încât să poţi menţine câştigul pentru tine şi pentru copiii tăi. E o chestie foarte simplă şi trebuie să plecăm din discursul ăsta emoţional.

Avem nevoie de o lege pentru securitate cibernetică. Uitaţi-vă ce s-a întâmplat peste tot...celebrul scandal cu Sony Pictures. Avem nevoie de control asupra cartelelor pre-pay. Este o chestiune obligatorie pentru noi. Nu afectează nici zona de business, nici siguranţa noastră ca români, nici viaţa noastră intimă.

Vă dau un simplu exemplu pe care îl discutam şi cu organizaţiile neguvernamentale: sunt oameni care au bonuri de masă. Pe acele bonuri de masă e trecut codul numeric personal. Păi când te duci şi le dai unei angajate de la o companie de alimentaţie publică, ea nu are acces la aceste informaţii, dar poate să facă ce vrea cu ele.

Deci până la urmă trebuie să vedem limitele în care trebuie să ne încadrăm. A da un buletin când iei o cartelă pre-pay nu te afectează nici pe tine nici pe copiii tăi, dar îi permite sistemului de siguranţă naţională să poată să urmărească anumite convorbiri care pot fi un atac la siguranţă naţională.

Ce s-a întâmplat în Franţa ne arată că poţi să educi la tine în ţară şi să formezi oameni care crezi că sunt democraţi, sunt maturi, sunt responsabili şi care se pot întoarce datorită unor frustări personale împotriva statului care i-a protejat, i-a educat şi i-a crescut.

Poate să afecteze şi aceste vieţi în această zonă. Să nu credeţi că cei care au murit într-un mall de la Paris, cei care stau acolo în vecinătate se vor duce în următoarele luni şi în următorii ani în siguranţă la acel mall. Să nu credeţi acest lucru. Această frică generează obsesii. Obsesiile sunt foarte periculoase pentru democraţie.

Rep. Nimeni nu contrazice aceste lucruri, dar e vorba de informaţii la care se poate avea acces cu mandat...

Valeriu Zgonea: Tocmai de aceea v-am spus: trebuie să ne aşezăm să găsim cea mai bună soluţie astfel încât să nu încălcăm nici decizia Curţii Constituţionale, să nu încălcăm nici decizia Curţii Europene de Justiţie, dar să fim un stat european, un stat euro-atlantic pentru că nu putem să vrem să fim sub umbrela protecţiei structurilor NATO şi ale UE şi să facem regulile după cum ne convine nouă.