Video Interviul integral. Marius Tucă Show. Dana Gîrbovan: Cazul Caracal este vârful aisbergului şi ar fi important, dacă tot a ieşit, să-l dezvăluim

Am avut dosare în care a fost încălcat secretul de liberare, în care judecătorii au fost chemaţi la DNA să spună ce a zis colegul la deliberări, când secretul deliberării este sfânt.

Marius Tucă: De ce?

Dana Gîrbovan: Asta nu ştiu, Ministerul Justiţiei ar trebui să răspundă sau Guvernul şi de aia am şi inclus acest  lucru în proiectul pe care ar trebui nu eu neapărat, ci cred că un ministru al Justiţiei ar trebui să-l urmărească de a avea astfel de dialog la nivel instituţional pentru că aşa este firesc, aşa este cutuma, aşa şi prevăd şi tratatele. La fel Comisia Europeană înainte de a publica raportul trimite un draft autorităţilor pentru observaţii şi din nou este important de văzut dacă au fost trimise astfel de observaţii, în ce măsură aceste observaţii se regăsesc sau nu în forma finală a raportului.

Marius Tucă: Dar de ce nu ştim asta pentru că e totuşi vorba de Guvernul României şi e transparenţa care ar trebui să fie.

Dana Gîrbovan: Da, apropo de un alt punct vizând transparenţa. Repet noi am cerut pe 544 nu am primit niciun răspuns de la Ministerul Justiţiei, deşi a expirat demult termenul la care trebuia să răspundă.

Marius Tucă: Vorbeaţi despre acel caz paradoxal al GRECO, mai aveaţi şi alte argumente?

Dana Gîrbovan: Da, un al doilea argument este legat de faptul că în România exista la nivelul DNA un astfel de serviciu care se ocupa cu investigarea infracţiunilor de corupţie, acuma lumea spune păi nu e vorba de infracţiunile de corupţie, ci de toate infracţiunile care sunt în competenţa noii secţii, dar în realitate astea sunt majoritatea infracţiunilor pentru care sunt vizaţi judecătorii.

Marius Tucă: Doamna judecător ăsta era bun la DNA, separat nu e bun, înţelegeţi, iar acolo judecătorii erau agăţaţi pur şi simplu cu anii în dosare despre care nici măcar ei nu ştiau, dosare în stare latentă.

Dana Gîrbovan: Să le luăm pe rând: în primul rând nu ştim numărul, numele şi experienţa acelor procurori care au activat la DNA. Din nou le-am cerut pe 544, DNA-ul a refuzat să ni le pună la dispoziţie.

Marius Tucă: Legea 544 prevede...

Dana Gîrbovan: Prevede legea privind accesul la informaţii publice, pe de altă parte în această secţie nu doar că ştim cine sunt, dar îi vedem la interviu că se transmite live. Nu există nicio implicare a politicului sunt numiţi doar de câte o comisie constituită de judecători şi procurori care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii unde sunt aleşi direct de către corpul magistraţilor. Dincoace erau numiţi de procurorul şef al DNA numit prin înţelegerea dintre Ministerul Justiţiei şi preşedinte. Mi se pare şi îmi asum lucrul acesta foarte greu de înţeles şi de-a dreptul revoltător este de ce se ignoră toate problemele şi abuzurile care au existat la nivelul acestui serviciu în ceea ce priveşte dosarele cu magistraţi.

 Marius Tucă: Serviciul din DNA.

Dana Gîrbovan: Am avut dosare în care a fost încălcat secretul de liberare în care judecătorii au fost chemaţi la DNA să spună ce a zis colegul la deliberări, când secretul deliberării este sfânt. Am avut judecători trimişi în judecată şi suspendaţi din funcţie fără ca fapta să fie măcar descrisă. Nu te poţi apăra de o faptă nedescrisă, nu poţi să  probezi  un fapt negativ, Parchetul trebuie să spună în data de ai făcut asta ca tu să poţi demonstra că nu este adevărat. Apoi au fost judecători anchetaţi pentru soluţiile pronunţate inclusiv în dosarele DNA-ului, ceea ce era un conflict clar de interese. Parchetul urmărea o condamnare nu o obţineai exista ca această presiune de a se deschide un dosar penal judecătorului. Sunt lucruri care s-au întâmplat, sunt fapte. Membrii CSM-ului din fostul Consiliu al Magistraturii spune şeful Inspecţiei Judiciare că  nouă membri ai avut dosare deschise la DNA, dar nu ştim pentru ce fapte, pe ce perioadă  de timp au fost deschise, dacă s-au luat măsuri în astfel de dosare şi mai ales dacă astfel de dosare au influenţat sau nu activitatea acestora ca membri CSM, pentru că ar fi foarte grav. Deci sunt încă o grămadă de lucruri foarte importante care trebuie lămurite.

Marius Tucă: La care nu avem răspuns după zece ani de zile.

Dana Gîrbovan: În acelaşi timp prin crearea acestei secţii s-a scos această presiune şi avem acum un serviciu mult mai transparent care trebuie să prezinte anual rapoarte de activitate tocmai pornind de la problemele trecute unde procurorii trebuie să aibă minimum 18 ani vechime, un mandat limitat de trei ani, şi sunt controlul plenului CSM. Ei absolut niciunul din aceste elemente nu apare în rapoartele de care vă vorbeam.

Marius Tucă: Da, e incredibil şi multe altele şi cele legate de protocoale, stai că ajungem la protocoale. Protocoale pentru că în câte interviuri o să facem de fiecare dată o să revin la tema asta, o ştiţi foarte bine, aţi făcut nenumărate cereri legate de desecretizare şi aşa mai departe. Trecem la un lucru care mie mi se pare derizoriu e vorba de acuzaţiile aduse de judecătoarea Andrea Chiş care a depus o sesizare la Inspecţia judiciară pentru a vedea dacă aţi săvârşit vreo abatere disciplinară în cazul nominalizării la Justiţie. În fapt cumva v-a atacat invocând un site că v-aţi întâlnit cu Iordache, nu, cum asta era acuzaţia de fapt.

Dana Gîrbovan: Un ziar ar fi publicat o ştire potrivit căreia m-aş fi întâlnit în casa domnului deputat Iordache pentru a-mi negocia funcţia de ministru şi am cerut faţă de gravitatea acestei acuzaţii, am cerut doamnei judecător Chiş să precizeze exact care este ziarul şi care este jurnalistul care a publicat o astfel de ştire. Dânsa a revenit spunând că este vorba de site-ul comisarul.ro, or acest lucru este inacceptabil, deci este un site de fake news care nu doar la adresa mea, ci şi la adresa altor judecători şi persoane ţinte foloseşte un limbaj absolut suburban inclusiv în articolul respectiv eram numită judecătoarea pro-infractori. Or tu ca membru CSM să vii să spui că un astfel de site şi o astfel de ştire este o sursă suficient de credibilă pentru a sta la baza unei sesizări către inspecţia judiciară este un fapt în care aduci o atingere gravă reputaţiei mele ca judecător. Motiv pentru care voi şi sesiza secţia din cadrul CSM cu privire la acest lucru, dar este inclusiv o tehnică de manipulare aceasta şi de propagandă.

Marius Tucă: V-aţi întâlnit cu Iordache în casa acestuia?

Dana Gîrbovan: Categoric nu, nimeni din presă nu m-a sunat după ce a apărut articolul acela de pe comisarul.ro să mă întrebe dacă este adevărat sau nu. În schimb după şedinţa CSM-ului, că doamna judecător a apărut titlul pe presă şi am fost sunată să confirm sau să infirm acest fapt şi inclusiv colegi m-au întrebat dacă este adevărat sau nu şi deja s-a aruncat o suspiciune vizând un fapt foarte grav, acela că aş merge în casa oamenilor politici să negociez funcţii. Este un lucru foarte grav, fals şi repet că voi face o cerere la CSM pentru apărarea reputaţiei.

Marius Tucă: Păi şi în sufrageria lui Oprea nu era în casa unei persoane şi se negocia viitorul României pe maxim 37 de ani.

Dana Gîrbovan: Asta apropo de diferenţa de abordare în funcţie de persoane nu de fapte.

Marius Tucă: E adevărat, bineînţeles asta se face dintotdeauna şi nu putem acum să închidem vreodată acest subiect. Dacă vreţi să mai îmi spuneţi din punctele din cele 12 obiective cu care veneaţi şi o să veniţi până la  urmă la Ministerul Justiţiei, eu cred asta.

Toţi miniştrii Justiţiei s-au împiedicat de problema dosarelor SIPA

Dana Gîrbovan: Există mai multe şi sunt câteva cu adevărat sensibile. Este problema veche în care s-au împiedicat toţi miniştrii Justiţiei a dosarelor SIPA.

Marius Tucă: Arhiva secretă, să spunem, a Ministerului Justiţiei.

Dana Gîrbovan: În perioada în care la nivelul Ministerului Justiţiei funcţiona un serviciu secret, era categoric un serviciu secret dar care nu era sub controlul nimănui, nu era sub control parlamentar. Această arhivă care a generat foarte multe legende, suspiciuni de şantaj a judecătorilor de a aduna informaţii compromiţătoare vizavi de aceştia se află în continuare la Ministerul Justiţiei, a fost desfiinţat în 2006 sau 2008, oricum de mai bine de zece ani. Ministrul Toader în urmă cu doi ani a dat o hotărâre prin care urma să fie reinventariată arhiva SIPA să  se declasifice, să se schimbe nivelurile de clasificare, să fie predată diverselor autorităţi, urmând ca semestrial să fie făcute rapoarte şi publicate sintezele acestora pe site-ul Ministerului Justiţiei. Au trecut doi ani de atunci ar fi trebuit să existe minim patru rapoarte, termenul pentru finalizarea operaţiunilor este de trei ani, în curând se îndeplineşte şi acesta şi noi tot nu avem nicio informaţie. Problema asta nu este doar o pată neagră pe istoria recentă a justiţiei, ci este o atingere adusă independenţei ei în sensul profund al termenului, adică chiar trebuie să ştim ce a făcut acest serviciu.

Marius Tucă: Sunt convins că  aţi făcut şi o să faceţi asta când ajungeţi la Ministerul Justiţiei, e nevoie de transparenţă.

Dana Gîrbovan: Trebuie mers mai departe în perioada comunistă, că asta era un lucru important pe care l-am spus acelora de a deschide arhivele care se află la Ministerul Justiţiei.

Marius Tucă: Comuniştii au fost buni, doamna Gîrbovan, capitaliştii e rău.

Dana Gîrbovan: Da, am condamnat comunismul, mai puţin partea pe justiţie.

Marius Tucă: Dar ştiţi foarte bine că tot ce era în dosare probabil că a fost valorificat la nivel informativ pentru şantajarea judecătorilor.

Dana Gîrbovan: Acest lucru trebuie verificat, văzut şi stabilit odată: este adevărat sau nu asta. Dar repet toţi miniştrii care s-au perindat la cârma Ministerului Justiţiei au eşuat în rezolvarea acestei probleme, fapt care naşte desigur alte întrebări.

Marius Tucă: Obiectivele dumneavoastră, unul singur mai spuneţi, că o să mai vorbim despre asta, unul la care ţineaţi foarte tare şi era important pentru ideea de justiţie în România.

Dana Gîrbovan: Revin la ce-am spus exact la transparenţa Justiţiei, există şi am insistat noi ne-am bătut foarte mult în Parlament pe legile Justiţiei pentru un articol care pare destul de simplu şi anume că toate actele, informaţiile, actele încheiate între instituţiile statului care privesc sau afectează justiţia, sunt informaţii de interes public şi trebuie, a spune Curtea Constituţională dacă sunt clasificate imediat ce legea intră în vigoare trebuie declasificate, iar acest lucru nu s-a întâmplat nici la nivelul CSAT-ului, nici la nivelul celorlalte protocoale care au fost încheiate. S-au desecretizat patru protocoale dacă nu mă înşel, dar au rămas secretizate de exemplu actele de denunţare a protocoalelor. Mi s-a spus că au fost denunţate, dar nu a văzut nimeni încă actul prin care a fost denunţat.

Marius Tucă: Şi ăla trebuie făcut public.

Dana Gîrbovan: Da, protocolul din 2009 venea în continuarea altor protocoale din trecut care în continuare sunt secretizate. Inclusiv SIE a avut încheiat un protocol cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte, ne-au răspuns tot aşa la o informaţie care nu ştim ce cuprinde, pentru că toate actele trebuie făcute publice.

Marius Tucă: Pentru că trece foarte repede timpul şi sunt atâtea de discutat, să vă mai pun câteva întrebări şi v-aş ruga să răspundeţi pe scurt la ele. Pentru început vă rog să-mi spuneţi zece măsuri luate în ultimii 15 ani de instituţiile statului care au afectat justiţia şi statul de drept, spuneţi-mi cinci, că zece deja sunt multe, cu toate că sunt, găsim.

Dana Gîrbovan: Protocoalele sunt, lipsa unei autorităţi de interceptare aflată sub control civil şi instituită prin lege.

Marius Tucă: Şi aici mi se pare incredibil, am aflat, astăzi am discutat puţin înainte despre asta că era una din temele discuţiei de astăzi, că nu există această instituţie de ascultare a telefoanelor că vorbim de mii şi mii de convorbiri, bani cheltuiţi milioane, zeci de milioane, nu există un control civil asupra acestei, nici nu ştiu cum să-i spun, cum se cheamă aia, măgăoaie, lighioană până la urmă.

Dana Gîrbovan: Nu există o lege de înfiinţare a ei, că de aici pornim, a fost înfiinţată printr-un act clasificat ca secret de stat de către CSAT, după care prin Ordonanţa 6 dată de ministrul Prună a fost adusă cumva la lumină şi a spus că trebuie să fie verificată de către judecători, dar nu are un act, iar actul de înfiinţare a acestei hotărâri este în continuare secret.

Marius Tucă: Şi e o chestie militarizată practic, această instituţie de ascultare.

Dana Gîrbovan: SRI-ul este militarizat şi se află sub autoritatea...

Marius Tucă: Şi cum se poate face, dacă  dumneavoastră aţi veni mâine ministru al Justiţiei, ce aţi face sau ce aţi putea să faceţi din poziţia dumneavoastră pentru ca această instituţie, cum se cheamă ea exact?

Dana Gîrbovan: Centrul Naţional de Interceptare.

Marius Tucă: Centrul Naţional de Interceptare să  intre în legalitate, ce aţi face?

Dana Gîrbovan: Păi primul lucru ar trebui desecretizată hotărârea prin care centrul a fost înfiinţat.

Marius Tucă: Conform Constituţiei ar trebui mâine desecretizat.

Dana Gîrbovan: Ar fi trebuit ieri desecretizat, după care făcut un proiect de lege vizând înfiinţarea prin lege a acestui şi trecerea lui sub autoritate şi sub control civil până la urmă, al Parlamentului şi sigur sub control jurisdicţional.

Marius Tucă: Care sunt articolele de lege declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, articole din coduri şi aşa mai departe care încă nu au fost modificate conform deciziei Curţii Constituţionale?

Dana Gîrbovan: Deci ar trebui o emisiune numai pentru asta.

Marius Tucă: Nu dar ar trebui să vorbim despre ele, că există şi asta de vreo doi ani.

Dana Gîrbovan: Există şi e o paletă foarte largă, pe Codul de procedură penală, pe codul penal există...

Marius Tucă: Doamna Gîrbovan cum se poate asta?

Dana Gîrbovan: Eu aştept încă şi cred că urmează să motiveze în curând decizia Curţii Constituţionale, ultima decizie a Curţii în materie penală, pentru că din comunicatul dat de Curte rezultă inclusiv acest lucru că Parlamentul nu şi-a îndeplinit obligaţia de a pune legislaţia penală în acord cu decizia Curţii şi acolo se va face probabil un rezumat al tuturor.

Marius Tucă: Când va trebui să vină asta?

Dana Gîrbovan: Curând.

Marius Tucă: Câţi ani au trecut de când Curtea a declarat neconstituţionale toate aceste articole?

Dana Gîrbovan: Au fost zeci de decizii ale Curţii Constituţionale şi un subiect pe care toată  lumea se fereşte să-l discute cel privind abuzul în serviciu, unde avem o problemă foarte mare, iar decizia Curţii Constituţionale nici nu mai ţin minte de când e prima dintre ele. Au fost două de astfel de decizii.

Marius Tucă: Înainte de 2017 cred, 2016 cel puţin.

Dana Gîrbovan: Da, cred că da, pentru că asta ţin minte nu au fost reglementate nici prin ordonanţă  de urgenţă a Guvernului Cioloş.

Marius Tucă: Care sunt protocoalele semnate de SRI şi instituţii cum ar fi Parchete, ministere, instanţe de judecată care încă sunt în vigoare, există?

Dana Gîrbovan: Nu ştiu.

Marius Tucă: Nu ştim pentru că încă nu sunt desecretizate.

Dana Gîrbovan: Nu ştim pentru că aşa cum am spus nu sunt desecretizate uite, SRI-ul, SIE, CSAT-ul acestea sunt toate, da?

Marius Tucă: Da, dar încă nu s-a spus asta, nu s-a desecretizat.

Dana Gîrbovan: Nu.

Marius Tucă: Ce s-a întâmplat cu acele protocoale care au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională?

Dana Gîrbovan: Vorbim de protocoalele din 2009 şi din 2016 încheiate între Parchet, practic nu protocoalele au fost declarat neconstituţionale, ci a existat un conflict între autorităţi. Instanţele au început să ceară în baza hotărârii Curţii Constituţionale dacă actele de procedură au fost îndeplinite sau nu de către SRI, iar consecinţa este a excluderii probelor obţinute de către serviciu.

Marius Tucă: Măcar asta se aplică.

Dana Gîrbovan: Da.

Ar fi mai bine să existe două consilii superioare diferite, unul pentru judecători şi celălalt pentru procurori

Marius Tucă: Să schimbăm un pic registrul, ar trebui, ar fi mai bine ca procurorii să nu mai aibă calitatea de magistrat?

Dana Gîrbovan: Ar fi mai bine să existe două consilii superioare diferite, unul pentru judecători şi celălalt pentru procurori.

Marius Tucă: Consiliul Superior al Magistraturii – judecătorilor.

Dana Gîrbovan: Consiliul superior al judecătorilor, Consiliul superior al procurorilor pentru a nu mai exista confuziunea între rolurile celor două, oricum profit de această întrebare să punctez, apropo de mult hulitele legi ale justiţiei, că s-a făcut această separare a carierelor prin modificările aduse legilor justiţiei şi a fost un lucru cerut de către tribunale, curţi de apel şi alte asociaţii profesionale cum e UNJR şi AMR în special, un punct foarte important.

Marius Tucă: Adevărat. Au fost declasificate toate actele secrete care influenţează administrarea şi funcţionarea justiţiei? Aţi spus că nu.

Dana Gârbovan: Categoric nu, şi, mai mult, există un raport al Inspecţiei Judiciare făcut pe baza acestor protocoale cum a fost implementat la nivelul Parchetelor, care are, dacă nu mă înşel 19 anexe secrete.  Raportul Inspecţiei Judiciare are acum aceste anexe secrete, apropo de cât de departe suntem încă de  normalitate.

Marius Tucă: De normalitate şi preşedintele Iohannis are un slogan vrea să avem parte de o „Românie normală”.

Dana Gârbovan: Şi eu vrea o Românie normală şi o Românie normală e în care justiţia este transparentă.

Marius Tucă: Eu vreau o Românie anormală dar să fie altfel decât asta normală de acum, pe care şi-o doreşte preşedintele că dânsul totuşi e de cinic ani preşedintele României. Ce ne puteţi spune despre hotărârile CSAT care au privit justiţia, câte sunt, când vor fi declasificate?

Dana Gârbovan: Sunt cel puţin patru pentru că sunt hotărârile care apar în preambul protocoalelor desecretizate, aşa am aflat şi noi de ele. O parte de exemplu celebra hotărâre axatului 17 prin care corupţia a fost trecută ca ameninţare la adresa securităţii naţionale nici măcar nu apare ca fiind clasificată însă CSAT-ul refuză să o publice sau să o comunice. Nu ştiu când UNJR are un litigiu încă pe rolul instanţelor vizând exact aceste hotărâri ale CSAT-ului şi aşteptăm şi noi hotărârea definitivă.

Marius Tucă: Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a propus CSM ca racolarea sau tentativa de racolare a magistraţilor, asta mi se pare o propunere absolut incredibilă, deci UNJR a propus încă o dată CSM ca racolarea sau tentativa de racolare a magistraţilor de către servicii să fie pedepsite cu închisoarea de la 5-10 ani.

Dana Gârbovan: Dar aşa şi este, astfel de propunere a fost trecută la iniţiativa UNJR-ului în legea 303/2004. Dar încă o dată...

Marius Tucă: Multe lucruri pe care le-aţi susţinut de-a lungul timpului...

Dana Gârbovan: Această prevedere este lege în momentul de faţă, este în vigoare, a fost adoptată de Parlament în procedeul de adoptare a legilor justiţiei, a fost un amendament făcut...

Marius Tucă: Când se întâmpla asta?

Dana Gârbovan: Acum doi ani, în celebra comisie Iordache în care s-au modificat legile justiţiei, UNJR a venit cu acest amendament în articolul ce viza ofiţeri acoperiţi de a se pedepsi această racolare pentru că deja  ai o altă responsabilitate, nu se duc judecătorii şi procurorii şi alţii să se propună ei.

Marius Tucă: Dar ce se întâmplă cu cei care au fost racolaţi până acum?

Dana Gârbovan: Există obligaţia fiecărui judecător şi procuror de a da anual o declaraţie că nu sunt colaboratori sau ofiţeri acoperiţi, conform modificărilor aduse legilor justiţiei CSAT-ul are obligaţia de a îi verifica la cererea oricărei persoane interesate, iar rezultatul verificărilor poate fi atacat în instanţă.

Marius Tucă: Cum a rămas cu fostul Procuror General? Figură de tristă amintire dacă îmi daţi voie acest pseudonim, preşedintele l-a ţinut în braţe până în ultima clipă, apropo de cum nu v-a numit pe dumneavoastră, e foarte important pentru mine, pentru că nu v-a numit acuzându-vă că nu împărtăşiţi aceleaşi idealuri şi aşa mai departe, dar cu domnul Procuror General a împărtăşit aceleaşi idealuri până în ultima clipă, no comment sau care ar fi răspunsul?

Dana Gârbovan: No comment, acum nu pot să comentez aprecierile preşedintelui, dar când aţi spus de fostul general să ştiţi că m-a dus primul gând la Tiberiu Niţu, care... folosind cuvântul trist. Da şi din nou mi se pare absolut nedrept să nu vorbim despre un astfel de caz pentru că îţi arată vulnerabilitatea unui magistrat ce are o funcţie de conducere în faţa, din nou, a dosarelor făcute în această modalitate...

Cred că oamenii nu înţeleg consecinţele unui astfel de posibile interceptări în masă a cetăţenilor şi de aia este aşa de important să avem această autoritate sub control civil şi scoasă la iveală

Marius Tucă: La DNA?

Dana Gârbovan: Da. Şi a fost un caz concret care nici măcar acesta nu apare în rapoartele europene.

Marius Tucă: E adevărat că o să vă las să comentaţi ce aţi spus dumneavoastră într-un interviu, mie mi se pare atât de important lucrul acesta, vorbim foarte des de ascultări şi ştiţi că întotdeauna ce zic, oamenii de rând, „lasă-i domnule să îi asculte, să ne asculte noi nu avem nimic de ascuns”, în legătură cu asta dumneavoastră spuneţi un lucru atât de important din punctul meu de vedere, ar trebui afişat cred că, să nu exagerez, în casa fiecărui om, dar în casa politicienilor, ale jurnaliştilor, ale procurorilor, ale judecătorilor, ale tuturor oamenilor care fac parte din instituţiile de felul ăsta în statul român, spuneţi aşa: Am auzit în mod repetat argumentul „nu mă deranjează că sunt supravegheat pentru că nu am nimic de ascuns” şi spuneţi: acest argument denotă un dispreţ şi o neînţelegere crasă a unui drept fundamental ce stă la baza unei societăţi sănătoase şi anume dreptul la respectul vieţii private. Aici mă bat cu dumneavoastră până în pânzele albe pentru dreptul ăsta, să ne reamintim că SRI este în cele din urmă un serviciu secret controlat politic, cu un director numit politic şi o strategie adoptată tot prin consens politic aflat în coordonarea unui consiliu format din membrii ai puterii executive. Da, ziceţi atât de bine apropo de chestiunea asta şi aş vrea să mai spuneţi cu câteva cuvinte în legate de asta.

Dana Gârbovan: Eu cred că oamenii nu înţeleg, nici la nivel personal, nici la nivel de stat consecinţele unui astfel de posibile interceptări în masă a cetăţenilor şi de aia este aşa de important să avem această autoritate sub control civil şi scoasă la iveală. Faptul că SRI punea în executare mandatele de interceptare şi făcea transcriptul dădea acestora posibilitatea de a colecta el însuşi toate aceste date, asta face un serviciu de informaţii, adună informaţii. Aşa s-a dat posibilitatea SRI-ului la o masă imensă de informaţii la care altfel nu avea acces. Ei, dacă în cadrul unui proces verbal judecătorii verifică legalitatea interceptărilor pe urmă se dispune distrugerea lor, se poate verifica...

Marius Tucă: Şi informaţiile bănuiesc că au rămas acolo?

Dana Gârbovan: Asta nu ştim, asta vreau să spun, dacă la Parchete ai control şi verificări, dincolo nu ştii.

Marius Tucă:  Că dischete au dispărut în cazul ALRO. Da vă rog continuaţi-vă ideea. Veţi rămâne preşedinte UNJR? După tot ce s-a întâmplat?

Dana Gârbovan: Voi discuta lucrul acesta în primul rând cu colegii din asociaţie şi urmează să avem în curând această discuţie.

Marius Tucă: Păi ar fi păcat că vocea dumneavoastră nu s-ar mai auzi, doar în calitatea de judecător? Sunt mulţi judecători care nu spun. Vă gândiţi de exemplu dacă va veni momentul şi veţi fi din nou nominalizată sau propusă la Ministerul Justiţiei, să acceptaţi?

Dana Gârbovan: Acum...

Marius Tucă: Acum este acum, atunci?

Dana Gârbovan: Voi decide atunci în funcţie de circumstanţe şi de...

Marius Tucă: Cred că sunteţi o luptătoare şi mi-a plăcut foarte tare faptul că aţi spus despre nominalizarea dumneavoastră, că aţi primit-o în momentul cel mai greu şi asta va motivat şi mai tare să acceptaţi, mi s-a părut un răspuns al unui om care este prin de sine, prin structura lui luptător.

Dana Gârbovan: Eu cred că tot ce am făcut în ultimii ani arată acest lucru, dar este un lucru simplu până la urmă pentru că dacă crezi cu adevărat în justiţie şi în dreptate nu ai altă cale, nu poţi să închizi ochii şi să te prefaci că realitatea din jurul tău nu există.

Marius Tucă: Doamna Gârbovan mulţumesc mult pentru participare la o ediţie specială şi vă aştept şi vă rog să acceptaţi ca să fie prima emisiune, în calitatea dumneavoastră de ministru al Justiţiei la care să participaţi.

Dana Gârbovan: Ei, eu cred că vor fi altele până atunci.

Marius Tucă: Până atunci da, dar vreau ca emisiunea mea să fie prima emisiune la care participaţi în calitate de  ministru al Justiţiei, am fost foarte clar. 

Dana Gârbovan: Da, dacă va fi cazul, desigur.

Marius Tucă: Dacă va fi cazul şi eu sunt convins că va fi cazul, mulţumesc mult, Marius Tucă Show la Smart TV, transmis în direct  pe mediafax.ro, ţineţi aproape.