INTERVIURI Ce cred elevii despre educaţia sexuală? „Da„ sau „ba” pentru SexEd în curricula şcolară?

Vocile copiilor şi adolescenţilor se aud rar spre deloc în tot tumultul de declaraţii şi vociferări cu argumente pro sau contra pe tema introducerii educaţiei sexuale în şcoli. 

 

Celor mai mici le este uşor să vorbească, poate pentru că fac parte din altă generaţie şi „au prins” părinţi şi dascăli uşor mai deschişi la minte. Adolescenţilor le este mai greu să discute, apare furia şi revolta, sunt mai informaţi şi ştiu ce drepturi au (sau ar trebui să aibă) şi văd neajunsurile în termeni de gândire la şcoală şi în societate.

 

 

Surprinzător este că, în lipsa educaţiei sexuale în şcoli, unii părinţii din zonele rurale îi învaţă pe copii, de mici, despre corpul lor şi zonele intime. Deşi sunt părinţi fără educaţie, spun că înţeleg importanţa cunoaşterii corpului, încă de mici. 

 

Întrebându-i dacă ştiu ce înseamnă „educaţie sexuală” şi dacă ar vrea să înveţe asta la şcoală când vor mai creşte niţel, copiii intervievaţi au spus că da, şi-au manifestat curiozitatea şi spun că vor să fie „stăpâni pe corpul lor”.

 

Spre deosebire de copiii mici din rural, elevii care învaţă de mici la şcoli private spun că li se explică încă de la grădiniţă despre corpul lor şi cum să numească în mod corect zonele intime.

 

 

 

• „Nu mai decideţi voi pentru noi, vă rugăm! Avem şi noi o voce, ştim ce ne trebuie, ce ne lipseşte. Nu e bătălia voastră, ci dreptul nostru la informare. Mulţi copii nu au de unde se informa, doar la şcoală (...) acasă au părinţi cu 4 clase, care poate şi beau sau îi bat. De unde să înveţi corect despre contracepţie, procesele corpului, boli sexuale? E o materie de care avem nevoie şi avem nevoie acum” (Sorina, 16 ani, rural).

Adolescenta mai spune că, la ea în sat (judeţul Călăraşi), sunt multe fete cu „copii după ele”. „E inevitabil să nu profite unul şi altul de tine dacă tu, ca fată, nu ştii despre corpul tău. De mică, auzeam şi de la profesori bărbaţi că „femeile rămân gravide când vor ele, nu se poate când vrea bărbatul. Şi băieţii cred asta. E trist. Am prietene care au făcut avort. Nu era mai simplu să fie învăţate ce se întâmplă cu corpul lor şi să-l preţuiască? E ruşine să vorbim despre sex, dar despre fetele gravide care îşi ratează orice şansă în viaţă, carieră sau căsătorie? Şi copiii avortaţi sau abandonaţi? Îmi vine să plâng. Eu nu vreau să ajung aşa. Când nu ştii despre corpul tău, oricine poate profita de tine, te poate păcăli să faci sex deşi tu nu vrei,” mai arată Sorina. 

 

• „În liceu, în clasa a IX-a, un băiat mi-a zis să vin repede în baie, că îi curge sânge din nas colegului meu de bancă. M-am dus repede. Erau vreo 4-5 colegi din clasă şi de la alte clase. Şi omul de serviciu. (...) El a închis uşa cu cheia, în timp ce toţi băieţii au început să ţipe. Nu ştiam ce se întâmplă. M-au lovit cu picioarele în burtă şi mi-au tras de haine. Nu ştiu cât a durat. (...) Eram virgină. Mi-au zis să nu zic nimănui, sau vor râde toţi de mine. Mi-au făcut şi poze. M-am îmbrăcat şi m-am dus acasă. (...) Am schimbat oraşul, liceul. Acei colegi mi-au zis că doar au vrut să vadă cum e, că au văzut pe net şi li s-a părut mişto... violul.. (...) M-am dus la terapie, iau pastile. Sunt mai bine dar am rămas cu frică. Nu pot intra singură într-o încăpere unde este unul sau mai mulţi băieţi, nu vreau să aud de relaţii, nu vreau să mă atingă nimeni (...) Da, vreau educaţie sexuală în şcoli. Copiii se uită la filme porno de la 5-6 ani, ce credeţi că învaţă de acolo? Se duc să încerce în baia liceului, să aplice ce văd acolo. De aia avem nevoie de materia asta” (Anca, 18 ani jumătate).

 

• „Eu şi colegele mele mai citim pe net, dar nu mereu găseşti informaţii corecte. Cele mai curioase se mai uită la filme pentru adulţi şi vor şi ele să încerce. De aia vreau să avem materia asta, că dacă am şti ce presupune sexul, nu ne-am mai grăbi să încercăm. Am o verişoară în Spania. Face materia asta la şcoală şi e smart. Şi are 18 ani şi uite că nu a făcut sex, din contră, chiar nu vrea”, mai spune Sorina. „Uite, pe net am găsit că dacă bagi oţet în vagin după ce faci sex, nu ai cum să rămâi gravidă şi multe fete au făcut asta”. 

 

La rândul lor, şi băieţii par să înţeleagă importanţa materiei în şcoală. Vorbesc deschid despre problemele adolescenţilor şi că profesorii ar trebui să renunţe la pudism şi să le fie alături, fără judecăţi de valoare.

 

• „Mie mi-ar plăcea să ştiu ce se întâmplă cu corpul meu, să ştiu de boli luate prin sex, de cum se formează o sarcină. Dar vreau de la specialişti, nu de la profu' de Religie, care roşeşte când zicem „six”. Am crescut într-o familie tradiţională, mamei i-a fost ruşine să vorbească despre menstruaţie şi sex. Eu nu cred că e ceva ruşinos. Cu cât ştii mai multe, cu atât mai bine. Şi mai e chestia că înveţi să te fereşti de oameni răi, înveţi să-ţi aperi corpul, să-l înţelegi. (...) Când mi-a venit ciclul, am crezut că mor. Mă durea foarte tare burta, sângeram mult. Nu ştiam ce se întâmplă cu mine. A venit bunica şi a râs de mine: ”Ha, te-a muşcat căţeaua!”. Mi-a fost ruşine şi am plâns. Mi-e ruşine şi acum, aşa tare m-a marcat (Isabela, 13 ani, rural). 

 

Adolescenţii şi adolescentele intervievate se declară dezamăgiţi de „mocirla”, aşa cum o numesc ei, în care e târâtă o materie care, în alte ţări se predă de zeci de ani. În unanimitate, copiii spun că nu sunt curioşi privind un act sexual, ci vor să înveţe să fie siguri pe corpul lor, să nu se ruşineze de organele lor sexuale, să ştie din timp la ce riscuri se supun dacă îşi încep viaţa sexuală prea devreme şi cum să nu se lase manipulaţi de cineva care ar vrea să-i abuzeze sexual.

 

Interviurile au fost luate cu acordul părinţilor.  

 

CITEŞTE ŞI: Educaţie sexuală. Unde şi cum va fi predată materia? Propunerea ministerului Educaţiei 

                      Educaţia sexuală, privită cu reticenţă în România. În alte ţări din Uniunea Europeană, materia este obligatorie de ani buni