Inventarul Forestier: Lemnul recoltat în România, sub 50% din creșterea anuală a pădurii

Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România "Nostra Silva" și platforma online Fordaq au lansat, joi, Inventarul Forestier Național (IFN).

Analiza Inventarului Forestier Național a fost efectuată în perioada 2008-2012, însă nu a fost prezentată publicului larg. "Informațiile sale obiective au rolul de a determina starea actuală a fondului forestier național, ajutând la conceptualizarea principiilor de gestionare a industriei forestiere din România și la o strategie națională pe termen lung", se arată în material, amintindu-se că "ultima strategie forestieră națională a expirat în 2010, fără a reuși să dea răspunsuri fenomenului tăierilor ilegale, creării cadrului legislativ și instituțional pentru administrarea pădurilor în contextul retrocedării a aproape 50% din fondul forestier național, finanțării sectorului pentru punerea în valoare a potențialului de dezvoltare oferit de valoroasa resursă regenerabilă oferită de pădurile României".

Potrivit IFN, suprafața pădurilor din România este de 6,9 milioane de hectare, în timp ce Institutul Național de Statistică indică o suprafață de 6,5 hectare. Tot potrivit inventarului 51 la sută din această suprafață este în proprietate privată sau public-privată și există 830.000 de proprietari de pădure.

Totodată, peste 51 la sută din pădurile Romaniei au desemnate funcții principale de protecție, cu diferite grade de restricție ale exploatării masei lemnoase. În plus, 39,7 la sută din pădurile României sunt incluse în arii protejate la nivel național.

Cu toate acestea, statul nu a plătit până în prezent compensații proprietarilor de păduri pentru pierderile de venit rezultate în urma restricțiilor de exploatare a masei lemnoase impuse prin amenajamentele silvice și includerea pădurilor în arii natural protejate, se arată în documentul citat.

"Dacă pentru funcțiile de agromediu ale pășunilor și pajiștilor prin PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală, n.r.) există compensații între 170-400 euro/ha, pentru păduri compensația este zero, în condițiile în care în zonele de protecție integrală este interzisă complet recoltarea de lemn! Este o încălcare abuzivă a dreptului de proprietate și o cauză a tăierilor ilegale", arată sursa citată.

IFN arată că, dacă înainte de 1989, volumul de lemn anual mediu recoltat era de 25 milioane metri cubi, după 1989 volumul mediu a scăzut la o medie de 15 milioane metri cubi.

"Dacă ne raportăm la datele actuale ale Inventarului Forestier Național, masa lemnoasă recoltată reprezintă sub 50% din creșterea anuală a pădurii, comparativ cu o medie a UE-27 de 60%. Doar Bulgaria (41%), Cipru (16%), Danemarca (35%), Italia (26%), Luxemburg (38%) și Slovenia (44%) înregistrând recoltări în proporție mai mică din creștere", potrivit IFN.

Astfel, arată sursa citată, volumul de masă lemnoasă în pădurile României este de 2,29 miliarde metri cubi, în creștere uriașă față de volumul de 1,4 miliarde metri cubi estimat în cadrul ultimului IFN realizat în anul 1986.

Proprietarii de păduri contrazic și ideea că România este un exportator de lemn brut, arătând că, dimpotrivă, este importator net în materie de bușteni (importuri de aproape 2 milioane de metri cubi în 2015 față de exporturi de sub 0,2 milioane metri cubi în 2014).

Exporturile de mobilă au înregistrat o creștere de peste 250 la sută față de anul 2004, se mai spune în IFN.

"Industria mobilei este cel mai important segment al industriei lemnului. Avem o industrie a lemnului puternică, cu o cifră totală de afaceri ce tinde spre 6 miliarde euro, cu exporturi de 4 miliarde euro și un aport valutar net de peste 3 miliarde euro anual", spun autorii inventarului.

În ceea ce privește tăierile ilegale, aceștia spun că o primă cifră de referință este suprafața de 250.000 - 300.000 ha pădure tăiată ras, suprafața rezultată în urma unui inventar realizat în anii 2001-2002 al
suprafețelor retrocedate în baza Legii 18/1991. Este o cifră reală, rezultatul aplicării Legii 18/1991 - retrocedarea fărămițată a pădurilor până la 1 ha în lipsa oricăror instrumente legislative și instituționale de respectare a regimului silvic.

Curtea de Conturi a vehiculat o cifră de 80 milioane mc tăiați ilegal în perioada 1990 - 2012. Practic, este echivalentul volumului celor 250.000 - 300.000 ha tăiate ras-brăcuite, menționate anterior, se spune în IFN.

Sursa citată neagă însă că ar fi tăiat ilegal anual un volum de aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn, cifră anunțată și de Ministerul Mediului, rezultând din diferența dintre volumul de 26,69 milioane mc "dispărut" și volumul mediu legal exploatat de 18 milioane mc, proprietarii precizând că această diferență are drept cauze lemn tăiat ilegal, dar și lemn mort, rezultat al eliminării naturale, precum și erori ale metodei de calcul.

Proprietarii de păduri neagă totodată că aproximativ 50% din lemnul tăiat în România a provenit, în ultimul deceniu, din surse ilegale, așa cum s-a susținut în raportul Agenției pentru Investigații de Mediu (EIA), un ONG internațional. Raportul EIA a fost dat publicității la sfârșitul lunii octombrie.