Investiţii din ce în ce mai mici în lucrările de apărare împotriva inundaţiilor

Documentul din care şeful ANAR Marius Postelnicescu a citat arată că, pentru anul viitor, suma de investit în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor este de 2,11 miliarde de lei noi.

Pentru anul 2010, suma alocată pentru aceste lucrări scade până la cuantumul de 1,78 miliarde, pentru ca, în 2011, să ajungă la aproape 914 milioane de lei.

Asta deşi tot Postelnicescu a subliniat, în finalul prezentării sale, că schimbările climatice sunt "o ameninţare tot mai serioasă".

"După cum observaţi, putem să vorbim de o alternanţă mai rapidă a unor perioade ploioase, caracterizate chiar prin debite istorice, cu perioade secetoase, acesta fiind un indiciu clar al faptului că schimbările climatice sunt o ameninţare serioasă a secolului nostru", a precizat Postelnicescu.

Postelnicescu a arătat că, în 2008, ANAR a cheltuit, până la sfârşitul lunii august, un total de 359,5 milioane de lei, banii reprezentând un total al cheltuielilor pe anul în curs în toate domeniile gestionate de instituţie şi nu numai sumele alocate infrastructurii de protecţie la inundaţii.

Inundaţiile din vara anului 2008 vor însemna pentru ANAR o cheltuială de 75 de milioane de lei, bani ce urmează să fie cheltuiţi până la sfârşitul lunii noiembrie pentru reabilitarea digurilor şi a altor sisteme de apărare la inundaţii distruse în urma revărsării apelor în Moldova şi Maramureş.

"Avem o hotărâre de Guvern ce ne permite să demarăm proiectul de reabilitare a lucrărilor hidrotehnice afectate de inundaţii şi care trebuie refăcute. Ele vor fi din nou funcţionale, sperăm noi, la sfârşitul lunii noiembrie", a spus Postelnicescu.

Referindu-se la cauzele inundaţiilor din vara acestui an, Postelnicescu a indicat atât defrişările masive din zona de nord a Moldovei, cât şi, în special, faptul că râurile care s-au revărsat au avut debite "istorice", care se produc o dată la o mie de ani.

Totuşi, directorul general Postelnicescu i-a lăudat pe specialiştii din subordinea sa, care au gestionat bine acumulările de apă, reuşind să ţină în acestea volume foarte mari de apă şi salvând, astfel, de la inundare "zeci de localităţi situate pe o lungime de 400 de kilometri, în Lunca Prutului".

Pentru intervenţia la inundaţi, structurile ANAR din judeţele care nu au avut probleme le-au trimis colegilor din Moldova jumătate de milion de saci pentru a supraînălţa diguri sau a construi bariere în calea apelor, dar şi circa cinci kilometri de baraje mobile sau 14.000 de metri pătraţi de folie de plastic.

Pe lângă acestea, echipele de intervenţie au primit 15 motopompe, un generator, nouă maşini şi nouă utilaje grele. Cele trei Direcţii de Ape care au avut probleme (Siret, Someş - Tisa şi Prut) au folosit la intervenţii alţi peste 400.000 de saci, peste o sută de tone de motorină şi câteva zeci de tone de folie de plastic.

În urma inundaţiilor din Moldova şi Maramureş au fost afectate 5.859 de locuinţe - dintre care 1.545 trebuie reconstruite iar celelalte reparate şi consolidate -, 71 şcoli şi opt biserici, precum şi peste 1.200 kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale.

Revărsările de ape au determinat evacuarea temporară a aproximativ 27.000 de persoane. Alte 39 de obiective sociale, precum sedii de primării şi ale Poliţiei de Frontieră, au fost inundate.

Pagubele din agricultură, silvicultură şi îmbunătăţiri funciare sunt estimate la aproximativ 188 de milioane lei, iar o primă evaluare a costurilor totale de reconstrucţie indică faptul că efortul financiar necesar reconstrucţiei în zonele afectate de inundaţii se apropie de circa 500 milioane de euro.