Investiţii în sistemul penitenciar, destinate modernizării şi execuţiei de noi corpuri de detenţie

Concret, vor începe lucrările de execuţie a două penitenciare noi de capacitate medie (sub 500 de locuri) şi vor fi finalizate "pavilioane de detenţie", la Penitenciarul Tichileşti şi Vaslui, dar şi reparaţiile capitale la "pavilioanele de detenţie" la Penitenciarele Codlea şi Drobeta Turnu Severin.

Reforma sistemului penitenciar constituie o prioritate a actualului mandat, un accent punându-se pe implementarea unor planuri operaţionale bazate pe realitatea existentă în sistem, care să anticipeze evoluţia pe termen mediu a sistemului penitenciar, notează documentul citat.

Între obiectivele propuse de Ministerul Justiţiei este consemnat şi cel privind creşterea siguranţei sistemului administraţiei penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.

Proiectul de Strategie fiscal-bugetară notează faptul că eficientizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) se va realiza prin implementarea integrală a Strategiei Sistemului Penitenciar 2010-2013.

Strategia sistemului administraţiei penitenciare pe perioada 2010-2013 arată că, începând cu anul 2004, la nivelul sistemului penitenciar românesc a fost iniţiat un proces de reformă intens. Procesul de transformare instituţională a sistemului penitenciar, ca parte a procesului de reformă a sistemului judiciar, a început prin demilitarizarea sistemului şi prin restructurarea Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei.

În perioada 2004-2008, au fost înregistrate progrese importante, în special prin modificarea legislaţiei în materie, iniţierea de proiecte de informatizare, de modernizare a spaţiilor de detenţie, precum şi prin derularea de programe de pregătire iniţială şi de specializare a personalului, se arată în Strategia Sistemului Penitenciar 2010-2013, publicată pe site-ul ANP.

"Cu toate acestea, la nivelul sistemului penitenciar au fost semnalate şi disfuncţionalităţi generate de discontinuitatea adoptării şi implementării deciziilor şi politicilor iniţiate, precum şi de ineficacitatea planificării strategice a acţiunilor. Schimbările dese la nivelul conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au avut un impact negativ asupra ritmului de reformă a sistemului penitenciar românesc şi au făcut dificilă implementarea unei strategii în acest domeniu. Pentru reiniţializarea reformei a fost elaborat în iunie 2008 Planul de măsuri pentru eficientizarea sistemului penitenciar, document care a prevăzut ca una dintre măsurile importante în acest sens să fie fundamentarea şi implementarea unei strategii a sistemului administraţiei penitenciare", arată ANP.

Analiza funcţiilor sistemului administraţiei penitenciare din perspectiva modului real în care acestea sunt realizate relevă faptul că majoritatea activităţilor aflate în competenţa Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au nevoie de intervenţia managementului pentru a deveni eficiente. Acest proces este cu atât mai complex cu cât în perioada viitoare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung, sistemul administraţiei penitenciare va fi supus presiunii unor factori interni şi externi.

În ceea ce priveşte factorii interni, pe termen scurt, principala presiune este cauzată de recesiunea economico-financiară care poate avea multiple efecte, inclusiv creşterea ratei criminalităţii. În acest sens, notează strategia, sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie pregătit pentru primirea şi asigurarea condiţiilor de executare a pedepselor privative de libertate la care sunt supuse persoanele condamnate la închisoare, cu atât mai mult cu cât un indicator expresiv îl reprezintă rata infracţionalităţii, în creştere în ultima perioadă. Pe termen lung, sistemul administraţiei penitenciare trebuie să fie pregătit pentru primirea şi asigurarea condiţiilor de executare a pedepselor privative de libertate pentru cetăţenii români condamnaţi în străinătate care urmează să execute pedepsele privative de libertate în penitenciarele româneşti.

Factorii externi care pot influenţa negativ activitatea sistemului administraţiei penitenciare ţin de sistemul organizaţional, ca tot unitar, dar şi de elemente componente ale acestuia, spune documentul citat.

Din punct de vedere organizatoric, directorul general este grevat de ponderea ierarhică ridicată, consumatoare de timp şi energie, iar subdiviziunile organizatorice nu respectă în totalitate principiul omogenităţii grupării activităţilor. De asemenea, o problemă importantă este ineficacitatea sistemului în a implementa măsuri incluse în documente strategice.

În ceea ce priveşte elementele componente ale sistemului organizaţional, acestea au fost grupate în funcţii de bază şi funcţii suport. În categoria funcţiilor de bază au fost analizate reintegrarea socială, siguranţa, paza şi escortarea şi respectiv, asistenţa medicală. În categoria funcţiilor suport au fost analizate resursele umane, suportul economico-administrativ, comunicarea, juridicul, funcţia de cooperare şi elaborare-implementare programe, prevenirea corupţiei şi criminalităţii în mediul penitenciar, inspecţia penitenciară şi respectiv, tehnologia informaţiei şi comunicaţii, mai notează strategia ANP.