Ioan Clămparu rămâne cu pedeapsa de 13 ani de închisoare, a decis definitiv instanţa supremă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, miercuri, ca nefondate recursurile în dosarul "clanului Clămparu" făcute de procurorii Parchetului Curţii de Apel Alba-Iulia şi de inculpaţii din această cauză.

Astfel, instanţa supremă a decis, definitiv, ca liderul grupării, Ioan Clămparu, şi locotenenţii săi să execute pedepsele decise de Curtea de Apel Alba-Iulia în martie 2010.

Instanţa Curţii de Apel Alba-Iulia a decis, în 12 martie 2010, după rejudecarea dosarului, condamnarea la închisoare între cinci şi 13 ani pentru membrii clanului Clămparu acuzaţi de proxenetism şi spălare de bani, în majoritatea cazurilor pedepsele fiind majorate faţă de cele primite la instanţa de fond.

Ioan Clămparu a fost condamnat la 13 ani de închisoare, Dan Mihăilă a primit o pedeapsă de zece ani şi şase luni, Ovidiu Constantin Pop - nouă ani, Marian Stanciu - opt ani şi şase luni, Bogdan Valentin Ciufu - opt ani, Şamu Vilmoş - şapte ani şi şase luni, Cristian Ştefan Cioflan - şase ani şi Cornel Popeanu - cinci ani de închisoare.

În 20 iunie 2008, Tribunalul Sibiu decisese condamnarea celor opt inculpaţi la pedepse cu închisoarea cuprinse între cinci ani şi nouă ani şi şase luni, pentru săvârşirea, în principal, a unor infracţiuni de trafic de persoane, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, proxenetism şi spălare de bani.

Procesul a început în Capitală, în 2004, fiind strămutat la Tribunalul Sibiu la finalul anului 2005, după ce avocaţii acuzaţilor au susţinut că judecătorii bucureşteni ar putea fi influenţaţi de declaraţiile făcute pe marginea acestui caz.

Fostul procurorul general al României Ilie Botoş îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Sile şi Nuţu Cămătaru şi, respectiv, cu Silviu Dudiţă (Fluturică) - arestaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă.

Preşedintele Traian Băsescu indica dosarul Clămparu ca fiind un eşec în combaterea criminalităţii, susţinând că zona operativă a justiţiei este cea care se confruntă în continuare cu unele dificultăţi, iar din vicii de procedură infractorii sunt scăpaţi.

Ioan Clămparu este dat în urmărire internaţională din martie 2003. Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia.

Într-o notificare transmisă anul trecut de Interpol, în cadrul operaţiunii Infra-Red, ce urmăreşte prinderea celor mai periculoşi fugari ai lumii, se arăta că traficantul român Ioan Clămparu s-ar putea ascunde şi sub numele de Robert Wieciorkiewicz şi că, probabil, se află pe teritoriul Europei.

Notificarea, obţinută de agenţia MEDIAFAX, mai arată că, potrivit informaţiilor deţinute de autorităţi, Clămparu este încă implicat în traficul de persoane pe relaţia România - Europa de Vest. Clămparu ar fi călătorit intens, în ultimii ani, în România, Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie şi, potrivit anchetatorilor, s-ar afla pe teritoriul Europei, posibil în Olanda sau Spania.