Iohannis a sesizat CCR cu privire la legea care vizează circulaţia pe drumurile publice

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, Legea completează O.U.G. nr. 195/2002 în sensul extinderii valabilităţii permiselor de conducere eliberate pentru categoria B şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1. De asemenea, sunt instituite anumite condiţii pentru deţinătorii permiselor de categoria B care doresc să conducă şi motociclete de tipul celor anterior menţionate.

„În urma parcurgerii procedurii de reexaminare ca urmare a cererii de reexaminare transmise de Preşedintele României, în temeiul art. 77 alin. (2), Parlamentul a adoptat legea cu modificări care depăşesc limitele cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României, motiv pentru care considerăm că Legea pentru completarea art. 241 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice a fost adoptată cu încălcarea art. 77 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, iar în raport cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, referitoare la fixarea limitelor sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii prin cererea formulată de Preşedintele României, a fost adoptată şi cu încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

În 24 iunie 2023, Parlamentul a transmis legea preşedintelui, în vederea promulgării, iar în în 7 iulie 2023, preşedintele a solicitat reexaminarea legii de către Parlament, pentru următoarele considerente: „1. plasarea greşită a intervenţiei legislative la alin. (1) al art. 241 ce reglementează procedura eliberării permiselor de conducere. Aceasta trebuia să vizeze completarea alin. (2) al art. 241, care se referă la dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice, şi nu alin. (1) al art. 241; 2. neclaritatea legii din perspectiva modului în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică, dacă această dovadă trebuie deţinută fizic şi prezentată în cazul unui control de fiecare conducător de vehicule, alături de permisul de conducere; 3. lipsa de claritate a intenţiei legiuitorului de a acorda dreptul posesorilor permiselor de conducere eliberate pentru categoria B de a conduce doar motociclete cu transmisie automată din categoria A1”.

În 27 decembrie 2023, în urma reexaminării, Parlamentul a transmis spre promulgare legea.

„Potrivit legii criticate, la articolul 241 alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, după litera g) se introduce o nouă literă, lit. g1), cu următorul cuprins „g¹) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile şi pentru motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1, cu condiţia ca deţinătorii permiselor să aibă vârsta de minimum 24 de ani împliniţi, o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B şi fac dovada, printr-o adeverinţă, că au absolvit un curs de pregătire practică de minimum 10 ore în acest sens în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de vehicule. Adeverinţa obţinută se înscrie în Registrul naţional al cursanţilor gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informaţia deţinerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări în vederea introducerii menţiunilor corespunzătoare în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate”, se mai arată în comunicat.

Prin urmare, susţine Administraţia Prezidenţială, în procedura de reexaminare, Parlamentul a operat următoarele modificări: 1. a completat art. 241 şi a introdus la alin. (2) al acestuia o nouă literă, lit. g1); 2. a detaliat modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică şi anume printr-o adeverinţă care se înscrie în Registrul naţional al cursanţilor gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informaţia deţinerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcţiei Generale Permise de Conducere şi Înmatriculări în vederea introducerii menţiunilor corespunzătoare în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate.

De asemenea, Parlamentul a intervenit asupra condiţiei de a deţine de minium 3 ani permisul pentru categoria de vehicule B astfel încât acest tip de permis să poată fi utilizat şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1 şi a redus această perioadă la 2 ani.

„Astfel, deşi Parlamentul trebuia să îşi limiteze intervenţia la cadrul trasat de cererea de reexaminare a preşedintelui, acesta a reconfigurat condiţiile în care deţinătorul unui permis pentru categoria de vehicule B ar putea utiliza permisul şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, excedând acestor limite şi a adoptat legea criticată cu încălcarea art. 77 alin. (2), prin raportare la art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se menţionează în comunicat..

Conform acestuia, în procedura de reexaminare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adus o serie de amendamente, printre care înlocuirea sintagmei „Deţinătorii permiselor trebuie să aibă (...), permisul pentru categoria B obţinut de minimum 3 ani (...)” cu sintagma „deţinătorii permiselor să aibă (...) o experienţă de cel puţin 3 ani de conducere pentru categoria de vehicule B”.

De asemenea, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a menţinut sintagma „o experienţă de cel puţin (...)”, însă a redus cu un an durata menţionată, respectiv la cel puţin 2 ani.

Potrivit art. 77 alin. (2) din Constituţie, înainte de promulgare, Preşedintele României poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

„Raportat la cauza de faţă, modificarea condiţiei privind deţinerea de minium 3 ani a permisului pentru categoria de vehicule B - necesară pentru valabilitatea acestui permis şi pentru motocicletele cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW şi cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1-, prin stabilirea condiţiei de experienţa de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B reprezintă o soluţie complet nouă, care depăşeşte limitele reexaminării. Similar celor reţinute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 18/2023, o intervenţie asupra conţinutului normativ al textului menţionat echivalează cu o ignorare a limitelor solicitării Preşedintelui României, prin modificarea acestei condiţii. Noua redactare reflectă o concepţie legislativă diferită, care excedează sferei ideatice a dezbaterii pe care cererea de reexaminare ar fi trebuit să o declanşeze şi care ar fi trebuit să rămână circumscrisă clarificării aspectelor menţionate în conţinutul ei (modul în care se va face dovada absolvirii celor 10 ore de pregătire practică), nicidecum să determine schimbarea condiţiei privind durata deţinerii permiselor de conducere pentru categoria de vehicule B”, se mai spune în comunicat.

În concluzie, soluţia legislativă rezultată în urma reexaminării are valoarea unei noi prevederi adoptate de Parlament, care denotă o nouă voinţă politică, exprimând o altă viziune decât cea cuprinsă în legea adoptată iniţial. Această modificare poartă asupra unui aspect care nu a fost vizat de cererea de reexaminare şi nici nu poate fi calificată drept o schimbare de concepţie, consecinţă a reanalizării legii prin prisma observaţiilor formulate în cererea de reexaminare, arată Administraţia Prezidenţială.

Potrivit instituţiei, introducerea condiţiei ca „deţinătorii permiselor să aibă o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” echivalează cu crearea, de novo, a unei dispoziţii legale, într-o modalitate care eludează cadrul constituţional, constituindu-se într-o revenire a Parlamentului asupra propriilor decizii, fără să existe o solicitare în acest sens, pe de o parte, şi, pe de altă parte, fiind sustrasă mecanismelor democratice instituite la nivel constituţional care asigură, în spiritul art. 1 alin. (4) din Constituţie, separaţia puterilor în stat, dar şi echilibrul şi controlul reciproc, astfel că Preşedintele va fi privat de dreptul său constituţional consacrat de art. 77 alin. (2) din Legea fundamentală de a solicita o eventuală reexaminare a acelei prevederi legale care nu a figurat în legea ce i-a fost iniţial transmisă spre promulgare, în conformitate cu cele statuate prin Decizia nr. 18/2023.

Dintr-o altă perspectivă, legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie prin prisma exigenţelor de claritate şi previzibilitate aşa cum sunt reglementate în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

„Astfel, prin înlocuirea sintagmei „Deţinătorii permiselor trebuie să aibă (...), permisul pentru categoria B obţinut de minimum 3 ani (...)” cu sintagma „deţinătorii permiselor să aibă (...) o experienţă de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B” se încalcă dispoziţiile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care prevăd că „forma şi estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia şi claritatea dispoziţiilor”, şi ale art. 36 alin. (1) din acelaşi act normativ potrivit cărora, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj şi stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar şi precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie”.Considerăm că prin referirea la experienţa de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B, norma devine neclară şi echivocă, generând confuzie în aplicare. În acest sens, folosirea unui termen general precum cel referitor la „experienţă” încalcă standardele de calitate a legii”, se mai arată îân sesizare.

Reglementarea circulaţiei pe drumurile publice prezintă o dublă relevanţă constituţională. Pe de o parte, este configurat conţinutul dreptului la liberă circulaţie, potrivit art. 25 din Constituţie, un drept de generaţia întâi, calificat drept inviolabilitate din perspectiva conţinutului său juridic, care implică atât obligaţii pozitive, cât şi negative din partea statului. Pe de altă parte, limitele stabilite dreptului de a conduce un autovehicul pe drumurile publice ţin cont de scopul legitim al protejării drepturilor şi libertăţilor celorlalţi cetăţeni, precum drept la viaţă, integritate fizică sau a dreptului de proprietate.

„Modificarea operată de legiuitor în procedura reexaminării este una relevantă şi din perspectiva mecanismelor statale pentru configurarea conţinutului şi protejarea drepturilor mai sus amintite. Astfel, potrivit art. 335 din Codul penal, este incriminată infracţiunea de „Conducere a unui vehicul fără permis de conducere”. Potrivit conţinutului normativ al acestei infracţiuni: „(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul, a unui tramvai ori a unui tractor agricol sau forestier de către o persoană care nu posedă permis de conducere se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani. (2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule, tramvaie ori tractoare agricole sau forestiere în România se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă; (...)”. Aşadar, conducerea unui autovehicul cu un permis de conducere necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv reprezintă o variantă atenuată a infracţiunii prevăzută de art. 335 din Codul penal, însă fapta a fost considerată suficient de gravă de legiuitor pentru a fi incriminată. Din aceste considerente, folosirea unui termen general precum cel de „experienţă” fără precizarea oricăror alte elemente suplimentare are implicaţii inclusiv asupra mecanismelor şi capacităţii statului de a proteja drepturile şi libertăţile altor cetăţeni în domeniul circulaţiei rutiere. În practică, dovada experienţei va fi dificil de probat. Este neclar dacă intenţia legiuitorului a fost de a asimila perioada de deţinere a permisului pentru o anumită perioadă de timp cu experienţa cerută de lege sau dacă este necesar ca dovada acestei experienţe să se realizeze în alt mod, situaţie în care norma este lacunară, neprecizând niciun criteriu pentru probarea experienţei”, susţine Administraţia Prezidenţială.

„Înlocuirea cerinţei privind deţinerea permisului pentru categoria B de minimum 3 ani cu cea a experienţei de cel puţin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B depăşeşte cadrul dezbaterii declanşate de cererea de reexaminare şi exprimă o nouă voinţă politică cu privire la care Preşedintele României nu mai poate opune dreptul de veto suspensiv, prin formularea unei cereri de reexaminare. Prin raportare la toate aceste considerente, intervenţiile realizate de Parlament au fost făcute cu depăşirea limitelor reexaminării formulate de Preşedintele României şi cu nerespectarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5), art. 77 alin. (2) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se arată în încheierea comunicatului.