Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu modificarea Legii vânătorii

Astfel, Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizarea neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, informează Administraţia Prezidenţială.

„Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 a fost adoptată cu nesocotirea prevederilor art. 61 şi ale art. 75 din Constituţie, fiind încălcată competenţa primei Camere sesizate, Senatul, care nu a dezbătut textul şi soluţiile adoptate de Camera Deputaţilor, cu referire la modificările adoptate după votul din plenul acesteia, amendamente nediscutate în prima Cameră sesizată. În forma adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate nesocoteşte şi principiile constituţionale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră, legea fiind, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament”, potrivit textului sesizării Preşedintelui României.

Şeful statului a aduc în discuţie o decizie a CCR care a statuat faptul că forul decizional din Parlament „nu poate însă modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator”.

„Curtea Constituţională a statuat că principiul bicameralismului izvorăşte din art. 61 alin. (2) şi art. 75 din Constituţie. În jurisprudenţa constituţională au fost stabilite două criterii esenţiale şi cumulative pentru a se determina cazurile în care în procedura legislativă se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existenţa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, pe de altă parte, existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Chiar dacă aplicarea acestui principiu nu poate deturna rolul de Cameră de reflecţie a primei Camere sesizate (Decizia nr. 1/2012), legiuitorul trebuie să ţină cont de limitele impuse de principiul bicameralismului. În Decizia nr. 624/2016, Curtea a arătat că în Camera decizională se pot aduce modificări şi completări propunerii legislative, dar Camera decizională „nu poate însă modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator”, potrivit sursei citate.

Mai mult, şeful statului a precizat că prin Decizia nr. 62/2018, Curtea Constituţională a statuat că în analiza respectării acestui principiu „trebuie avut în vedere (a) scopul iniţial al legii, în sensul de voinţă politică a autorilor propunerii legislative sau de filosofie, de concepţie originară a actului normativ; (b) dacă există deosebiri majore, substanţiale, de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului; (c) dacă există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului”.

Iohannis argumentează că Senatul a admis patru amendamente la Legea criticată care "se îndepărtează în mod substanţial de voinţa iniţiatorului şi reprezintă modificări majore ale conţinutului formei iniţiale a iniţiativei legislative. Mai mult, forma adoptată de Senat conţine un articol unic cu 2 puncte, din care cel de-al doilea are 3 subpuncte, în timp ce O.U.G. nr. 105/2017 conţine un singur articol".

„Obiectul de reglementare al legii criticate îl reprezintă aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetice nr. 407/2006 prin care proprietarului animalelor domestice îi este permis păşunatul, în perioada 6 decembrie şi 24 aprilie, dacă acesta este proprietarul sau deţine cu orice titlu terenul agricol sau are acordul scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează. Prin admiterea a 4 amendamente, Senatul a modificat O.U.G. nr. 105/2017 şi astfel a eliminat posibilitatea proprietarului animalelor de a păşuna pe terenuri agricole în baza unui acord scris al deţinătorului de teren pe care se păşunează.

Totodată, a modificat art. 13 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, în sensul: detalierii procedurii de constatare a pagubelor, de evaluare a acestora, precum şi de stabilire a răspunderii civile; instituirii unui alt moment de la care se calculează termenul de 30 de zile pentru efectuarea plăţilor, respectiv de la momentul emiterii deciziei de plată; introducerii unui nou alineat la acest articol, ce prevede că modalitatea de acordare a despăgubirilor, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice şi proprietarilor de culturi agricole, silvice şi de animale domestice pentru prevenirea pagubelor se va adopta prin hotărâre a Guvernului”, explică şeful statului în sesizare.

De altfel, preşedintele a atras atenţia că în plenul Camerei Deputaţilor, din data de 21 noiembrie 2019, deputaţii au adoptat 19 amendamente, admise prin raportul comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic.

În acest sens, şeful statului a semnalat faptul că dacă modificările aduse de Camera decizională asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată nu se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră se încală principiul bicameralismului.

„Or, Curtea Constituţională a stabilit, prin Decizia nr. 472/2008, că: „Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului nostru bicameral. Aşadar, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege adoptat de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (...) şi a competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală.” a spus Klaus Iohannis.

De asemenea, şeful statului a reaminit că CCR a statuat, prin Decizia nr. 624/2016, că „art. 75 alin. (3) din Constituţie, prin folosirea sintagmei „decide definitiv” cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca proiectul sau propunerea legislativă adoptată de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări şi completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia iniţiativei legislative, cu consecinţa deturnării de la finalitatea urmărită de iniţiator.”

Totodată, Klaus Iohannis a precizat că în forma transmisă la promulgare, legea dedusă controlului de constituţionalitate conţine următoarea formulă de atestare: „Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.”

Însă, din analiza parcursului legislativ al acestei legi, şeful statului a afirmat că „s-a ajuns la faptul ca prima Cameră, respectiv Senatul a adoptat legea criticată în şedinţa din 14 martie 2018 ca lege ordinară, cu respectarea art. 76 alin. (2) din Constituţie, inserând în conţinutul legii adoptate formula de atestare corespunzătoare. Cea de-a doua Cameră, Camera Deputaţilor, a adoptat legea, în şedinţa din 21 noiembrie 2018, ca lege organică, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţie”, potrivit sursei menţionate.

În concluzie, susţine Iohannis„că ambele Camere ale Parlamentului ar fi trebuit să califice Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2017 pentru modificarea art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 în acelaşi mod, fie ca lege ordinară, fie ca lege organică şi, în consecinţă, ambele Camere ar fi trebuit să o adopte fie conform exigenţelor art. 76 alin. (1), fie celor ale art. 76 alin. (2) din Constituţie, după caz”.