Iohannis cere reexaminarea legii privind programele de studii din departamentele universităţilor

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea articolului 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 2011.

Legea trimisă de preşedintele la reexaminare a fost iniţiată de 11 parlamentari PSD, PNL, UDMR şi ALDE, printre care şi Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu, Marko Bela şi Cristiana Anghel. Actul normativ prevede că departamentele universităţilor vor putea funcţiona ca entităţi distincte, cu sau fără buget de venituri şi cheltuieli, cu statut şi regulament propriu, aprobate prin hotărâre a Senatului universitar. Totodată, actul normativ prevede că în cadrul departamentului se pot organiza şi gestiona programe de studii de licenţă, master sau doctorat în condiţiile de acreditare prevăzute de lege.

În cererea de reexaminare trimisă Parlamentului de către preşedintele Iohannis se menţionează că acest nou statut juridic pe care departamentele îl dobândesc ”se impune a fi însă reanalizat din perspectiva consecinţelor pe care le generează în planul asigurării calităţii actului educaţional, a corelării cu dispoziţiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a efectelor pe care noua reglementare le-ar putea produce ca urmare a intrării sale în vigoare în cursul anului universitar 2015-2016”.

Preşedintele arată, în cererea de reexaminare, că prin legea transmisă la promulgare departamentele universităţilor ar dobândii atribuţii echivalente cu cele ale facultăţilor în ceea ce priveşte gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeaşi procedură de înfiinţare.

”Articolul 132 alineat (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 prevede că facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Or, potrivit dispoziţiilor articolului 133 alineat (1), coroborate cu cele ale alineatului (4) din legea transmisă la promulgare, departamentului i se conferă posibilitatea de a organiza şi gestiona programe de studii de licenţă, master sau doctorat în condiţiile de acreditare prevăzute de lege. Altfel spus, prin efectul legii transmise la promulgare, departamentele dobândesc atribuţii echivalente cu cele ale facultăţilor în ceea ce priveşte gestionarea programelor de studii universitare, fără a fi însă obligate să parcurgă aceeaşi procedură de înfiinţare. În plus, consiliile facultăţilor ar putea fi excluse din procesul decizional de înfiinţare a unui program de studiu de licenţă, masterat sau doctorat, în cazul în care un astfel de program este iniţiat de către consiliul departamentului”, se menţionează în cererea de reexaminare trimisă Parlamentului.

În acelaşi document se mai menţionează că ”o asemenea suprapunere de ordin funcţional şi structural este de natură să genereze confuzii şi inconsecvenţă la nivel decizional şi managerial, cu grave consecinţe asupra activităţii instituţiilor de învăţământ superior”, iar această "suprapunere de atribuţii" poate duce şi la eludarea dispoziţiilor Legii educaţiei privind mecanismele de verificare şi control aplicabile instituţiilor de învăţământ superior.

”În acest sens, considerăm că simpla trimitere în conţinutul normativ al articolului 133 alin. (4) la condiţiile de acreditare prevăzute de lege nu numai că este insuficientă, dar poate lipsi de aplicabilitate capitole întregi din Legea nr.1/2011 în ceea ce priveşte mecanismele de asigurare a calităţii actului educaţional unui întreg ciclu de studii. Astfel, Secţiunea a 12-a din Capitolul III al Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, respectiv art.158-170, reglementează, distinct şi în detaliu, studiile universitare de doctorat, precum şi procedura de evaluare a şcolilor doctorale. Potrivit acestor norme, programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte. Evaluarea se face pe baza performanţei şi a capacităţii instituţionale a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, din care face parte şcoala doctorală, iar sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza propunerilor comune ale instituţiilor abilitate, fiecare şcoală doctorală fiind evaluată din 5 în 5 ani. Or, inexistenţa unor norme exprese în conţinutul legii transmise la promulgare poate conduce la concluzia că toate aceste prevederi privind asigurarea calităţii unui întreg ciclu de studii nu sunt, în mod obligatoriu, aplicabile şi departamentelor ca unităţi organizatoare de studii de doctorat”, se mai arată în cererea de reexaminare.

De asemenea, preşedintele atrage atenţia că, oferindu-se posibilitatea ca aceste departamente să devină entităţi cu buget propriu, se creează premisele încălcării normelor cu privire la răspunderea publică a instituţiilor de învăţământ superior, în absenţa unor norme clar stabilite în lege.

O altă problemă ridicată de preşedinte se referă şi la lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi, fapt care ar putea "genera confuzie în sistemul de învăţământ" şi "derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calităţii actului educaţional, precum şi a interesului educaţional al studenţilor.

”Legea pentru modificarea art. 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 atrage după sine modificări semnificative referitoare la cadrul normativ privind autorizarea, acreditarea şi asigurarea calităţii instituţiilor de învăţământ superior şi a structurilor acestora, precum şi a programelor de studii organizate la nivel naţional şi la nivelul universităţilor. Din această perspectivă, apreciem că lipsa unui termen de la care ar urma să intre în vigoare aceste prevederi poate genera confuzie în sistemul de învăţământ şi poate permite, pe fondul unui vid de reglementare, derapaje importante în gestionarea resursei umane, financiare, a calităţii actului educaţional, precum şi a interesului educaţional al studenţilor. În acest context, apreciem că ar fi fost oportun ca legea să conţină ca reper începerea unui an universitar”, se mai menţionează în cererea de reexaminare.