Video Iohannis, după vizita la Institutul Măgurele: Un proiect ambiţios, abia aştept să vin la inaugurare în 2018. Cum va arăta la final - VIDEO

Preşedintele Iohannis a fost primit de Nicolae Zamfir, Directorul General al Institutului şi director de proiect, care i-a prezentat şefului statului Acceleratorul Linear de Particule Tandem 9MV.

Klaus Iohannis a văzut şi şantierul ELI-NP, de pe terasa clădirii principale a Institutului şi a avut o întâlnire cu conducerea Proiectului ELI-NP.

Şeful statului a declarat, la finalul vizitei, că la Institutul de la Măgurele se pregăteşte ”cel mai mare proiect ştiinţific din regiune”.

”Este vorba de facilitatea cu laser de foarte mare putere, şi aplicaţii în fizică nucleară, un proiect extraordinar de ambiţios, care cu siguranţă va pune România foarte sus, pe harta ţărilor unde se face cercetare fundamentală. Acest lucru mi se pare extraordinar de important şi trebuie să recunosc că se îmbină foarte serios cu conceptul meu despre educaţie în România, care, poate vă amintiţi, după propunerea mea, va produce specialişti de foarte înaltă calificare, exact lucrul care se va întâmpla şi aici”, a declarat preşedintele Iohannis despre Proiectul ELI-NP, de la Măgurele.

Despre stadiul lucrărilor la acest proiect, preşedintele Iohannis a precizat că, din câte a înţeles, ”sunt câteva probleme de tip logistic, în mersul lucrărilor”. ”Este aproximativ în regulă, un pic au rămas în urmă”, a spus şeful statului.

”Cu siguranţă se găsesc soluţii adecvate, abia aştept să venim la inaugurare, în 2018”, a ţinut să adauge Klaus Iohannis.

El a menţionat că acest tip de proiect reprezintă un instrument pentru a aduce cercetători înapoi, şi a adăugat că sunt cercetători români care s-au întors în ţară, special pentru acest Centru de Cercetare ELI-NP.

ELI-NP va reprezenta centrul românesc de cercetare, parte a infrastructurii europene distribuite ELI, potrivit prezentării oficiale a Institutului.

Proiectul, cu o valoare de aproape 300 milioane Euro fără TVA, a primit din partea Comisiei Europene aprobarea pentru finanţarea primei faze (180 milioane Euro) din fonduri structurale (POS CCE) şi s-a început implementarea pe platforma de fizică Măgurele (lângă Bucureşti).

ELI-NP va fi finalizat şi va începe să opereze în 2018 pe baza unei scheme de ”acces deschis”.

Acesta se va baza pe două echipamente mari de cercetare, un sistem laser care va genera două fascicule de 10PW şi un sistem de fascicul gama care va produce radiaţie gama puternic colimată, de mare intensitate şi cu energie reglabilă de până la 20MeV.

Datorită combinaţiei unice a acestor instrumente la nivel global, ELI-NP va putea să abordeze o gamă largă de subiecte de cercetare din domeniul fizicii fundamentale, fizicii nucleare şi astrofizicii precum şi cercetări care îşi vor găsi aplicabilitatea în ştiinţa materialelor, gestionarea materialelor nucleare şi ştiinţele vieţii.

ELI-NP are potenţialul de a fi, timp îndelungat, în prim planul ştiinţei la nivel mondial, în mai multe domenii, de la fizica teoretică la biologie.

Proiectul are o mare flexibilitate în acoperirea diverselor domenii interdisciplinare, ca o consecinţă a posibilităţii de a utiliza simultan în cadrul experimentelor mai multe tipuri de radiaţii, produse de echipamente care vor fi unice în momentul intrării în funcţiune.

Accesul la infrastructură va fi de tip “acces deschis” pentru organizaţii non-profit, cercetătorii fiind în măsură să prezinte propuneri pentru experimente, care vor fi apoi evaluate şi selectate de către o comisie internaţională.

O parte din timpul de funcţionare va fi alocat firmelor private care vor plăti costurile de acces, aducând astfel o contribuţie la costurile de exploatare ale ELI-NP.

Ambasada Italiei la Bucureşti a transmis, joi, un comunicat în care şi-a exprimat bucuria privind vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Centrul de Fizică Nucleară de la Măgurele şi, în special, pentru proiectul important ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Phisics) în care Italia are un rol fundamental.

”În lunile trecute s-a încheiat concursul pentru realizarea, în cadrul proiectului, a sistemului GSB (Gamma Beam System), câştigat de un consorţiu european condus de Institutul italian de Fizică Nucleară (INFN)”, a precizat Ambasada Italiei.

Din consorţiul desemnat pentru realizarea sistemului GSB, în afară de INFN mai fac parte şi alte instituţii de cercetare şi întreprinderi europene de prestigiu.

”Datorită acestui proiect, Măgurele va deveni un centru valoros de cercetare ştiinţifică pentru fizica nucleară care va permite noi schimburi de cunoştinţe şi transferuri de tehnologie creând, în acelaşi timp, un cluster de întreprinderi specializate în high-tech care va atrage un număr considerabil de cercetători şi oameni de ştiinţă din mai multe ţări”, se mai arată în comunicat.

Ambasada Italiei mai menţionează că anul trecut în noiembrie, în cadrul Preşedinţiei italiene la Consiliul Uniunii Europene, ambasadorul Italiei, Diego Brasioli a promovat, împreună cu Reprezentanţa Comisiei europene din România, vizita Ambasadorilor statelor UE la proiectul ELI-NP finanţat din fonduri europene, cu sprijinul şi participarea Ministrului delegat pentru Cercetare Ştiinţifică şi Ministrului Fondurilor Europene.

LI-NP (Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics), centrul de cercetări în domeniul fizicii nucleare care este în curs de construire, la Măgurele, este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalate două centre - ELI-Beamlines şi ELI-ALPS - vor fi construite la Praga (Cehia) şi, respectiv, Szeged (Ungaria).

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele trebuia finalizată până în toamna lui 2014, pentru ca apoi să fie instalate cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.

Inaugurarea lucrărilor la infrastructura proiectului a avut loc în luna iunie 2013, în prezenţa comisarului european pentru Politici Regionale, Johannes Hahn.

Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, de la acea vreme, Mihnea Costoiu spunea, în 2013, că laserul de la Măgurele ar putea concentra investiţii publice şi private de peste un miliard de euro şi va crea în total 13.000 de locuri de muncă, inclusiv pentru 1.000 de cercetători din toată lumea, din care peste 200 vor fi angajaţi permenent.â

Mihnea Costoiu preciza, pentru MEDIAFAX, că realizarea ansamblului de clădiri este, practic, prima dintre cele trei componente ale proiectului, celelalte fiind legate de două lasere şi de un fascicul gama.

"Ce este important pentru acest ansamblu de clădiri este că principala clădire va fi unică, în sensul în care va fi decuplată de sol, pentru că nu este admisă niciun fel de vibraţie. Este pusă toată pe un set de amortizoare. Deci este decuplată de sol, totul stă pe amortizare sesismice ultrasensibile, pentru că la imensitatea aceea de putere (a laserelor care vor funcţiona în interior - n.r.) s-ar produce un dezastru dacă s-ar simţi şi tocurile unei femei. Ca vibraţie, nu este admis acest lucru. Va trebui foarte mult beton, care să fie o masă critică foarte mare, iar această masă va sta suspendată de sol prin acest amortizor seismic", afirma Costoiu.

Sistemul de lasere de mare putere al proiectului dezvoltat din fonduri europene la Măgurele va fi furnizat de compania franceză Thales, în cadrul unui contract de 60 de milioane euro.

Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a vizitat, în aprilie 2014, platforma laserului de la Măgurele, declarând că este impresionat şi că Uniunea Europeană a investit mulţi bani "în locul potrivit".

Potrivit proiectului, clădirea va avea două corpuri solidare - unul pentru lasere şi unul pentru fasiculul gama, suprafaţa primului fiind de 4.406 metri pătraţi, iar a celui de-al doilea, de 6.604 metri pătraţi. În aceaşi clădire va fi integrat un corp de laboratoare, cu o suprafaţă de 2.396 de metri pătraţi.

La corpul dedicat laserelor vor fi opt niveluri subterane, iar la cel al fasiculului gama, 12 niveluri sub pământ, în prezent realizându-se escavările necesare pe terenul ce va fi ocupat de clădire.

Complexul dedicat acestui proiect va mai avea o clădire de birouri, pe o suprafaţă de aproape 970 de metri pătraţi, în vecinătatea căreia va fi o casă de oaspeţi cu aproximativ 30 de camere, care va ocupa peste 642 de metri pătraţi.