Iohannis: Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real

Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecinţe semnificative pentru oameni, afirmă Klaus Iohannis, care a lansat joi în dezbatere publică raportul „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

Urmărește
175 afișări
Imaginea articolului Iohannis: Schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real

„În această vară marcată de secetă şi de valuri lungi de căldură excesivă, am avut dovezi clare că, pentru România anului 2022, schimbările climatice nu sunt un concept abstract, ci un fenomen real, cu consecinţe semnificative pentru oameni. Fie că vorbim despre efectele asupra sănătăţii publice şi asupra biodiversităţii, fie că ne referim la afectarea producţiei agricole, la funcţionarea sistemului energetic ori la rezilienţa sistemelor de transport naval şi rutier, toate acestea sunt influenţate de schimbările climatice şi afectează, în final, întreaga societate. De aceea, o prioritate a mandatului meu este acordarea întregului sprijin pentru implementarea celor mai potrivite politici publice în domeniul climei”, spune Klaus Iohannis.

El aminteşte că, recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice şi Organizaţia Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte ştiinţifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore şi afectează calitatea şi durata vieţii oamenilor.

„Prin urmare, şi răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid şi ferm, ţinând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluţie miraculoasă. Ţara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, trebuie să avem în vedere şi partea de atenuare, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea pe care o generăm. Ca răspuns al nostru la schimbările climatice, avem nevoie aşadar de o abordare integrată. Întreaga lume ̶ şi România, evident ̶ caută soluţii pentru a limita schimbările climatice şi în acest sens apelează la oameni de ştiinţă şi la experţi”, adaugă şeful statului.

El a precizat că, pentru a identifica aceste soluţii, a constituit la nivelul Administraţiei Prezidenţiale un grup de lucru care lansează joi, în dezbatere publică, Raportul „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România.

„Raportul identifică provocările majore la adresa României în contextul schimbărilor climatice şi avansează o serie de soluţii pentru a răspunde la acestea. Dincolo de impactul sever al schimbărilor climatice asupra mediului înconjurător şi a societăţii umane, pe care putem lesne să îl observăm fiecare dintre noi din ce în ce mai des, există şi pericolul unei tranziţii dezordonate către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră”, afirmă Klaus Iohannis.

Totodată, el a reamintit că la nivelul Uniunii Europene s-a convenit să se ajungă la neutralitate din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelurile înregistrate în 1990.

„O astfel de ţintă ambiţioasă presupune transformări radicale, care trebuie să fie însă fezabile din punct de vedere economic, dar şi echitabile social. Pentru a evita riscul ca o astfel de tranziţie să fie una dezordonată, cu efecte negative profunde, sunt necesare o planificare mai bună şi coordonată, precum şi acţiuni timpurii din partea tuturor actorilor relevanţi din mediul public şi privat, motive în plus pentru a avea un plan şi o abordare integrate. Schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea şi oportunităţi. Tranziţia pentru atingerea neutralităţii climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiţii noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puţin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice şi creşterea securităţii energetice prin reducerea dependenţei de importuri de energie. Toate acestea se adaugă la îmbunătăţirea sănătăţii ecosistemelor, dar şi la îmbunătăţirea sănătăţii publice”, mai spune Iohannis.

În plus, afirmă şeful statului. în contextul geopolitic actual marcat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, decarbonizarea economiei şi trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României şi a Uniunii Europene, „devin şi mai urgente”.

În opinia preşedintelui, lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice nu poate fi una solitară, ci presupune un demers comun şi o bună organizare şi coordonare.

„Din această perspectivă, instituţiile publice centrale trebuie să îşi asume un rol de catalizator în procesul de gestionare a efortului naţional de răspuns la schimbările climatice. Mobilizarea unui număr cât mai mare de actori societali devine astfel o prioritate. Fie că vorbim despre mediul academic, despre cercetare, ONG-uri, mediul de afaceri sau despre mass-media, avem nevoie de implicarea tuturor”, încheie Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis participă la evenimentul de lansare a Raportului „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România”.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici