Iohannis vrea reexaminarea legii care vizează vacantarea funcţiilor de directori de şcoli

Şeful statului informează, în cererea de reexaminare, că potrivit unei prevederi introduse prin legea transmisă la promulgare, în funcţiile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs pot fi numite persoane în funcţia de director interimar şi director adjunct interimar cu avizul consiliului de administraţie al şcolii până la organizarea concursului.

„Această nouă reglementare ridică însă o serie de probleme sub aspectul corelării cu actualele prevederi ale alin. (7) al art. 258 la care alin. (71) nou introdus face trimitere, cu importante consecinţe în aplicare”, argumentează Iohannis.

De asemenea, în cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanelor solicitate.

„În primul rând, din analiza comparată a celor două alineate menţionate, nu rezultă cu claritate dacă noua condiţie introdusă la alin.(71) - a obţinerii avizului consiliului de administraţie al şcolii de către persoanele care sunt numite în funcţia de director interimar şi director interimar adjunct - înlocuieşte condiţiile de numire în funcţie prevăzute de art. 258 alin. (7) sau reprezintă doar o condiţie suplimentară”, explică şeful statului în documentul citat.

Iohannis atrage atenţia că cele două alineate operează cu noţiuni diferite, respectiv: „funcţiile rămase vacante sau care se vacantează între perioadele de concurs” şi „cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar”. Preşedintele argumentează că nu este cert dacă perioadele de timp la care se referă sunt aceleaşi, „aspect care poate conduce la o aplicare neunitară a legii în practică”.

„Semnalăm că Legea pentru completarea art. 258 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 comportă şi probleme de ordin procedural. Astfel, în forma transmisă la promulgare, legea menţionată a fost dezbătută şi adoptată numai de către Senat, în calitate de Cameră decizională, în timp ce Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins legea”, se mai arată în documentul citat.

Şeful statului consideră că este necesar ca ambele Camere ale Parlamentului să se exprime cu privire la conţinutul normativ al legii transmise la promulgare.

De asemenea, el consideră necesară clarificarea situaţiilor juridice în care poate interveni interimatul funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, respectiv a condiţiilor şi a procedurii de numire în funcţiile respective.

"Considerăm că în cadrul procesului legislativ, Parlamentul ar trebui să acorde o mai mare atenţie principiilor sistematizării şi unicităţii în reglementare, ce impun ca intervenţiile legislative asupra aceleiaşi legi să fie incluse în cadrul aceluiaşi act normativ. Urmărirea acestor standarde de tehnică legislativă ar permite autorităţii legiuitoare ca modificările şi completările aduse spre exemplu Legii educaţiei naţionale, şi aflate în acelaşi stadiu procedural, să fie promovate printr-un singur act normativ”, conchide şeful statului.