Ion Alexandru Ţiriac: Am dat în judecată statul român pentru încălcarea drepturilor fundamentale

"Cererea de chemare în judecată a Statului Român pe care am depus-o recent la Tribunalul Bucuresti este reacţia firească şi pe deplin justificată a oricărui cetăţean român căruia i s-au încălcat drepturile fundamentale, prevăzute de Constituţie şi de convenţiile internaţionale la care România este parte. Reţinerea fără nicio explicatie timp de peste 9 ore şi, respectiv, îngrădirea ulterioară a dreptului la libera circulaţie timp de aproape 5 luni, în cursul anului 2004, sunt tratamente nejustificate ce mi-au fost aplicate pentru fapte care nu au existat - lucru certificat de altfel prin soluţiile definitive dispuse de instanţele de fond, apel si recurs din Romania, in toate ciclurile procesuale parcurse. Rezoluţiile procurorului privind începerea urmăririi penale nu au conţinut nici o referire la vreo probă pertinentă şi nici o motivare asupra tratamentului ce mi-a fost aplicat. În speţă, gravitatea situaţiei derivă din măsurile preventive luate de procuror şi instanţe pe parcursul urmăririi penale, în anul 2004, prin restrângerea dreptului meu la libertate şi la libera circulaţie, încălcându-se Constituţia şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului", afirmă Ion Alexandru Ţiriac într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

Ţiriac precizează că vrea să tragă un semnal de alarmă privind "neajunsurile Ministerului Public din România" şi anunţă că, în cazul în care cererea sa va fi soluţionată favorabil, banii vor fi folosiţi în scop umanitar, urmând să înfiinţeze o fundaţie care să susţină cauzele persoanelor cărora le-au fost încălcate drepturile constituţionale.

În cererea de chemare în judecată depusă la Tribunalul Bucureşti, Ion Alexandru Ţiriac solicită plata sumelor de 1.253.558, 06 euro şi 126.648 de lei, reprezentând despăgubiri pentru prejudiciul material şi moral suferit prin privarea nelegală de libertate în perioadele 23 iunie 2004 - 24 iunie 2004 şi prin restrângerea nelegală a libertăţii de circulaţie în perioada 24 iunie 2004 - 4 noiembrie 2004, cu cheltuielile aferente de judecată. Fiul omului de afaceri Ion Ţiriac cere 1.250.000 de euro despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin privarea şi restrângerea nelegală a libertăţii şi 3558, 06 euro plus 126.648 de lei ca despăgubiri pentru prejudiciul material.

Ion Alexandru Ţiriac menţionează, în comunicat, că "prejudiciile de imagine, în plan profesional şi personal", ce i-au fost aduse "printr-un astfel de tratament inadecvat, gratuit şi mai ales nelegal, sunt inestimabile" şi cere "reparaţii de ordin material şi moral cu stricta aplicare a legii din România".

"În acest sens, dispoziţiile articolului 504 şi următoarele din Codul de Procedură Penală prevăd «dreptul la repararea de către Stat a pagubei suferite de persoana cu privire la care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare şi care, în cursul procesului penal, a fost privată de libertate, ori căreia i s-a restrans libertatea în mod nelegal, ipotezele nefiind limitative»", se arată în comunicat.

"Date fiind cele de mai sus, rog opinia publica din România să ia act de faptul că demersul judiciar demarat de mine este şi un semnal de alarmă tras asupra neajunsurilor Ministerului Public din România. Este esenţial ca tratamentele nejustificate ce mi-au fost aplicate mie sau altor romani (lucru certificat prin numărul semnificativ de dosare depuse de români la CEDO), să nu se transforme într-un precedent periculos, care nu aduce beneficii nici imaginii României, nici sistemului judiciar şi administrativ românesc. În linia celor de mai sus, în cazul în care instanţa se va pronunţa în favoarea acţiunii mele, banii obţinuţi vor fi folosiţi în scop umanitar. Astfel, intenţionez să înfiinţez o fundaţie care să analizeze şi să susţină cazurile acelor cetăţeni abuzaţi din punct de vedere procedural şi juridic şi ale căror drepturi constituţionale au fost încălcate", spune Ion Alexandru Ţiriac.

El îşi exprimă încrederea în justiţia română şi în capacitatea acesteia "de a restabili adevărul şi a reabilita o situaţie care a dăunat imaginii sale "atât ca simplu cetăţean al acestei ţări, cât şi ca om de afaceri corect şi respectat, implicat în mediul de business românesc şi internaţional".

Instanţa supremă l-a achitat, în octombrie 2009, pe Ion Alexandru Ţiriac în dosarul "Cocaina pentru VIP-uri", după ce a respins, definitiv, ca nefondat recursul Parchetului Curţii de Apel Bucureşti făcut împotriva unei decizii similare a instanţei de apel.