Ion Ilie Cezar, adus cu o dubă a Poliţiei la Direcţia Cercetări Penale

Cu jumătate de oră înainte, la DCP a venit şi Sorin Ovidiu Vîntu, arestat şi el în acest dosar, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Vîntu a susţinut că Sebastian Ghiţă este doar "o unealtă în mâna Cotroceniului" şi că atunci când a ajuns la tribunal, mandatele erau deja scrise.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar sunt încarceraţi la DCP, unde se află şi Nicolae Popa din 22 aprilie, când a fost adus din Indonezia, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea FNI, pentru fraudarea căruia a fost condamnat la 15 ani de închisoare.

Vîntu a fost patronul Gelsor, firma fiind apoi vândută Ioanei Maria Vlas, condamnată pentru prăbuşirea FNI la zece ani de închisoare. Vlas a părăsit arestul în 20 octombrie 2010.

Popa va mai rămâne o perioadă de timp la Direcţia Cercetări Penale, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Diana Sarca.

Totuşi, Vîntu şi Popa nu se vor întâlni şi vor fi în camere de deţinere separate, conform unor proceduri bine stabilite, pentru că persoanele care ar avea legături infracţionale nu pot avea contact una cu cealaltă în arest, a precizat Sarca.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, vineri, cu majoritate de voturi recursul procurorilor faţă de decizia de cercetare în libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar.

În 21 aprilie, Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Ion Ilie Cezar, a fost reţinut, pentru şantaj de procurorii Parchetului instanţei supreme, pentru că a pretins lui Sebastian Ghiţă 150.000 de euro lunar, acţiunea survenind unei plângeri din 4 aprilie a managerului Realitatea Media. Lui Ghiţă i s-au cerut 200.000 de euro, însă managerul Realitatea a spus că dă doar 150.000 de euro.

Banii au fost ceruţi pentru ca Ghiţă să "să fie lăsat în pace" de Vîntu şi să rămână managerul Realitatea, după ce patronul Asesoft a plătit datoriile postului TV şi a făcut investiţii, suma ridicându-se la zece milioane de euro.

Ca garanţie că Ghiţă va face ce i se cere, Vîntu l-a trimis pe Ion Ilie Cezar, zis Nelu Legionaru, să fie "umbra" managerului Realitatea TV, a susţinut Parchetul, situaţie confirmată de interceptările realizate de anchetatori. În momentul în care Ion Ilie a fost prins de anchetatori cu suma de 150.000 de euro, la sediul Realitatea TV, acesta a spus că reprezintă rata de leasing pentru un elicopter, însă, potrivit contractului, această rata este de 13.000 de euro, mai spun procurorii.

Totodată, Vîntu ar fi manipulat în interesul său un litigiu civil în care se solicitase evacuarea Realitatea Media din spaţiile aflate în Casa Presei Libere.

În seara de 27 martie 2011, Vîntu, însoţit de Ilie Ion şi de un număr mare de persoane, estimat martori la aproximativ 40, a pătruns în sediul Realitatea TV.

Cei doi au intrat în biroul lui Ghiţă, iar Vîntu i-a cerut acestuia schimbarea directorului editorial, ameninţându-l "că în caz contrar va cere unor persoane să îl omoare". Pe parcursul discuţiilor, Vîntu i-a cerut lui Ghiţă suma de 200.000 de euro, în numerar, pentru a nu-i mai face probleme şi pentru a nu pierde banii investiti până la acel moment, iar pentru a evita escaladarea conflictului, managerul Realităţii afirmând că va analiza această variantă. Totodată, Vîntu 1-a desemnat pe Ilie Ion ca reprezentant al său (acesta a fost momentul în care partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul Ilie Ion Cezar), care din acel moment l-a însoţit zilnic pe Ghiţă, aflându-se în sediu alături de partea vătămată pentru a se asigura că aceasta se conformează cererilor sale.

Fostul manager al Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în ţară din Indonezia în 22 aprilie, după mai bine de zece ani de la prăbuşirea Fondului Naţonal de Investiţii, despre care a susţinut că nu a fost o afacere frauduloasă, dar pentru care magistraţii l-au condamnat la 15 ani de închisoare.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români şi-au pierdut banii investiţi, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensaţii.

La scurt timp de la prăbuşirea, în mai 2000, a Fondului Naţional de Investiţii, Popa a plecat din ţară. Aproape doi ani mai târziu, autorităţile române au emis pe numele lui un mandat internaţional de arestare.

Popa a susţinut însă de mai multe ori că nu se consideră un fugar şi că nu a fugit din ţară din cauza mandatului de arestare.

După aproape un an de la arestarea lui Nicolae Popa în Jakarta, în decembrie 2009, procurorii români îl reţineau pe Sorin Ovidiu Vîntu pentru că l-ar fi ajutat pe Popa cu bani pentru a-l scăpa de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia. Sorin Ovidiu Vîntu era eliberat o săptămână mai târziu şi trimis în judecată pentru favorizarea lui Nicolae Popa în 14 octombie 2010, alături de omul de afaceri moldovean Octavian Ţurcan şi de şoferul său Alexandru Stoian, care l-ar fi ajutat să îi trimită bani lui Popa.