Ion Ilie Cezar rămâne în arest preventiv, Tribunalul Bucureşti a admis recursul procurorilor

Tribunalul Bucureşti a luat în discuţie, joi, contestaţia procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la decizia prin care în 16 mai Judecătoria Buftea a hotărât că Ion Ilie Cezar poate fi pus în libertate provizorie sub control judiciar.

Instanţa a admis recursul procurorilor, astfel că Cezar rămâne în arest preventiv în dosarul în care, împreună cu Sorin Ovidiu Vîntu, sunt acuzaţi de şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

"Măsura arestării preventive, odată luată în mod definitiv aşa cum s-a dispus faţă de inculpatul Ion Ilie Cezar, poate înceta doar prin încetare de drept, revocare sau înlocuire. În mod evident, admiterea cererii de liberare constituie o înlocuire a măsurii arestării preventive, ceea ce nu se poate realiza în condiţiile în care se au în vedere şi se reapreciază circumstanţele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive", a explicat Parchetul în motivarea recursului înaintat Tribunalului Bucureşti, obţinută de agenţia MEDIAFAX.

Articolul 160 indice 8 Cod procedură penală (Cpp) reglementează obligaţia instanţei de a verifica îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii, ceea ce în cauza de faţă s-a realizat în mod corect de către instanţa de fond.

Articolul 160 indice 8a Cpp reglementează obligaţia instanţei de a verifica dacă cererea este întemeiată, ceea ce presupune identificarea eventualelor modificări ale temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive, şi numai în ipoteza în care se constată întervenirea unor schimbări ale temeiurilor, cererea se poate admite - prevedere imperativă a legii. Ca urmare s-au încăcat dispoziţiile articolului 139 Cpp, potrivit cărora înlocuirea măsurilor preventive este posibilă doar în ipoteza în care "s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii", dispoziţia având, aşa cum am mai arătat, caracter imperativ, arată acuzarea.

În cauzul lui Ion Ilie Cezar, afirmă Parchetul, instanţa din Buftea a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, reţinând, "fără a motiva în drept" această afirmaţie, că "măsura arestării preventive luată faţă de inculpat poate fi suspendată temporar", deşi potrivit articolului 356 Cpp, instanţa trebuie să arate temeiurile de drept care justifică soluţiile date în cauză - textul de lege citat găsindu-şi aplicabilitate şi în cazul judecării cererilor incidente. Nu se indică nici care sunt temeiurile care au determinat luarea măsurii, schimbate, nici schimbările intervenite.

De asemenea, motivele legate de persoana inculpatului au fost avute în vedere la momentul arestării preventive, în cauza de faţă nefiind identificate modificări care să justifice înlocuirea măsurii.

"În concluzie, având în vedere cele de mai sus, rezultă că pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu liberarea sub control judiciar, este necesar în mod imperativ să fi intervenit împrejurări de natură a modifica în sens pozivit în favoarea inculpatului temeiurile care, iniţial, au impus arestarea sa. Cele de mai sus se confirmă prin practica constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a statuat în sensul că îndeplinirea criteriilor legale de admisibilitate în principiu a cererii de liberare provizorie sub control judiciar nu transformă aptitudinea instanţei într-un drept al inculpatului de a fi eliberat, întrucât soluţionarea cererii presupune, în mod obligatoriu îndeplinirea celei de-a doua condiţii cumulative - schimbarea temeiurilor (articolul 139 Cpp, coroborat cu articolul 160 indice 8a Cpp).

În 21 aprilie, Sorin Ovidiu Vîntu, alături de Ion Ilie Cezar, a fost reţinut pentru şantaj de procurorii Parchetului instanţei supreme, pentru că i-a pretins lui Sebastian Ghiţă 150.000 de euro lunar, acţiunea survenind unei plângeri din 4 aprilie a managerului Realitatea Media. Lui Ghiţă i s-au cerut 200.000 de euro, însă managerul Realitatea a spus că dă doar 150.000 de euro

Banii au fost ceruţi pentru ca Ghiţă să "să fie lăsat în pace" de Vîntu şi să rămână managerul Realitatea, după ce patronul Asesoft a plătit datoriile postului TV şi a făcut investiţii, suma ridicându-se la zece milioane de euro.

Ca garanţie că Ghiţă va face ce i se cere, Vîntu l-a trimis pe Ion Ilie Cezar, zis Nelu Legionaru, să fie "umbra" managerului Realitatea TV, a susţinut Parchetul, situaţie confirmată de interceptările realizate de anchetatori.

În momentul în care Ion Ilie Cezar a fost prins de anchetatori cu suma de 150.000 de euro, la sediul Realitatea TV, acesta a spus că reprezintă rata de leasing pentru un elicopter, însă, potrivit contractului, această rată este de 13.000 de euro, mai spun procurorii.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (sediul arestului unde sunt deţinuţi cei doi find în acest sector, astfel că a atras competenţa acestei instanţe- n.r.) a respins atunci propunerea procurorilor de arestare preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar, iar acuzarea a făcut recurs.

În 29 aprilie, după judecarea contestaţiei procurorilor, Tribunalul Capitalei s-a pronunţat pentru arestarea lui Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar, emiţând în acest sens un mandat pentru 29 de zile.