Ionescu: Softul pentru reţeta electronică este funcţional, dar CNAS nu ştie să-l folosească

"Reţea electronică este funcţională de săptămâna trecută. Am dovedit acest lucru prin simulările făcute într-o conferinţă. Problema este a CNAS, care nu ştie să folosească softurile", a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, fostul director al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Dorin Ionescu.

Potrivit lui Ionescu, medicii de familie ar fi putut accesa softul de vineri, dacă reprezentanţii CNAS le-ar fi permis accesul la acesta.

"CNAS trebuia să dea acces medicilor de familie la soft. Dar, dacă nu au făcut-o, nu înseamnă că soft-ul nu este funcţional, ci că sunt oameni care nu ştiu să-l folosească", a mai spus Ionescu.

Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie, dr. Rodica Tănăsescu, spune că, vineri, nu erau făcute modificările la soft necesare pentru ca medicii să poată utiliza aplicaţia de eliberare e reţetei electronice.

"Nu ne dorim să facem un lucru în grabă, numai aşa, ca să bifăm că l-am făcut. Ne dorim ca atunci când sistemul va intra în funcţiune, totul să meargă bine. Până acum, nu au fost făcute modificările la soft. Avem mari emoţii cu Sistemul Informatic Unic Integrat", a mai spus Tănăsescu.

Sistemul electronic de prescriere a medicamentelor ar fi trebuit să intre în funcţiune, cu titlu experimental, vineri, 1 iunie, noile reţete urmând să fie eliberate, timp de câteva luni, în paralel cu cele clasice şi să devină obligatorii din iulie, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Potrivit reprezentanţilor SIVECO, sistemul CNAS pentru reţeta electronică a fost testat pentru 10.000 de conectări pe secundă, ceea ce înseamnă, teoretic, 1,5 milioane de reţete pe zi, în condiţiile în care, potrivit datelor din SIUI, în România se eliberează, lunar, 3-3,5 milioane de reţete.

Dragoş Dobran, director al departametului e-Health Siveco, a mai precizat, în 25 mai, că au fost finalizate ultimele teste privind implementarea reţetei electronice.

Fostul director general al CNAS, Dorin Ionescu, a atras atenţia, tot în 25 mai, că reţeta electronică, al cărei moment T zero este considerată data de 1 iulie, va intra în funcţiune cu handicapul lipsei informaţiilor despre medicamente, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) nefiind capabilă să ofere datele cerute în format electronic inteligent, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

"Va începe cu un handicap, acela al lipsei informaţiilor despre medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului nu a fost, în acest moment, capabilă să ne ofere în format electronic inteligent, aceste informaţii simple. Pdf-urile pe care le au sunt inutilizabile pentru un soft de o asemenea natură. O informaţie tip poză nu poate fi interpretată", a declarat Ionescu.

Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), peste o treime dintre cei 12.000 de medici de familie lucrează în rural şi ar putea avea probleme cu implementarea reţetei electronice, pentru că, la prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet cu bandă largă, însă localităţi nu sunt nici măcar electrificate.

"Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3.800 au cabinetele în mediul rural şi ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripţiei în România, în condiţiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet de bandă largă, iar unele localităţi rurale din România nu sunt nici măcar electrificate, a declarat secretarul SNMF, Sandra Adalgiza Alexiu.

Potrivit CNAS, avantajul prescripţiei electronice este acela că vor fi asigurate siguranţa tratamentului şi reducerea riscului de complicaţii, prin evitarea erorilor de prescriere şi acurateţea informaţiei. De asemenea, un alt avantaj al acestui tip de prescriere vizează predictibilitatea consumului de medicamente şi un management performant.

Reţeta electronică va face parte dintr-o platformă integrată complexă intitulată "Platforma informatică a asigurărilor de sănătate - PIAS". Principalele beneficii ale acestei platforme vizează administrarea informatică unitară şi managementul deciziilor, creşterea performanţelor în acordarea serviciilor, facilitarea raportării şi decontării acestora, dar şi monitorizarea şi controlul utilizării fondurilor.

Cardul electronic al pacientului va fi introdus în noiembrie, iar distribuirea lui va avea o frecvenţă de un milion de bucăţi pe lună.

Întregul sistem electronic a costat aproximativ nouă milioane de euro şi a fost finanţat din fonduri europene nerambursabile.