IPP: Românilor le este milă de semenii cu dizabilităţi intelectuale, dar nu vor să trăiască lângă ei

Institutul pentru Politici Publice (IPP), prin IPP DATA RESEARCH, a realizat, în perioada 9 - 16 aprilie, primul sondaj de opinie naţional privind percepţiile românilor asupra persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi locul lor în societate, din care rezultă că 75 la sută dintre români cred că persoanele cu dizabilităţi intelectuale sunt în prezent discriminate în România.

În urma centralizării răspunsurilor, a rezultat că românii nu percep persoanele cu dizabilităţi intelectuale ca fiind egale celorlalţi oameni din societate, ci ca persoane născute cu o anormalitate care le afectează gândirea (88 la sută), persoane având nevoie de sprijin în luarea deciziilor (64 la sută), persoane ce nu pot fi făcute responsabile pentru propriile fapte (59 la sută).

"Un sfert dintre respondenţi cred că persoana cu dizabilităţi intelectuale nu poate trăi în societate alături de oamenii fără dizabilităţi, o situaţie extrem de gravă pentru şansele imediate de integrare în societate a acestor oameni, pentru respectarea dreptului lor la o viaţă normală", arată coordonatorul cercetării şi directorul de Programe de la IPP, Elena Iorga.

Cercetarea, realizată pe un eşantion de 1.018 persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă a României, indică în mod clar faptul că, în prezent, deşi formal, se declară toleranţi cu persoanele cu dizabilităţi intelectuale, în realitate nu sunt de acord ca acestea să se găsească şi să trăiască în imediata lor apropiere. Astfel, 45 la sută dintre respondenţi resping probabilitatea de a locui cu o persoană cu dizabilităţi intelectuale, iar 33 la sută nu ar fi de acord să lucreze împreună cu o astfel de persoană.

"Românii au tendinţa de a răspunde cu un grad ridicat de conformism la întrebările care privesc toleranţa/nondiscriminarea persoanelor cu dizabilităţi intelectuale: 88 la sută spun că ar trebui să avem un grad mai mare de toleranţă faţă de aceste persoane, 75 la sută declară că nimeni nu ar trebui să separe de familie sau de societate persoanele cu dizabilităţi intelectuale iar 74 la sută afirmă că cea mai bună terapie pentru aceste persoane este să facă parte din comunitate. În realitate, ei practică în continuare o atitudine segregaţionistă. Întrebaţi concret despre dreptul la un loc de muncă ca al oricărei persoane din societate, 38 la sută nu sunt de acord cu acest lucru, iar 43 la sută nu sunt de acord cu faptul că persoanele cu dizabilităţi intelectuale şi-ar putea întemeia familii şi creşte copii", rezultă din cercetare.

Românii resimt un sentiment de milă, de compasiune faţă de persoanele cu dizabilităţi intelectuale, 18 la sută afirmând că acesta este primul cuvânt la care se gândesc referitor la o persoană cu dizabilitate intelectuală, ceea ce indică faptul că politicile publice privind integrarea persoanelor cu dizabilităţi în societate, inclusiv pe piaţa muncii pentru a avea o viaţă normală, vor necesita eforturi serioase pentru a fi puse în practică.

"Majoritatea consideră că Statul ar trebui să se ocupe mai mult de aceste persoane (peste 75 la sută dintre respondenţi consideră că statul nu susţine suficient persoanele cu dizabilităţi), în general atitudinea fiind mai degrabă de asistare pasivă faţă de ele decât în favoarea creării unui cadru social care să le dea şansa la o viaţă normală pe care să şi-o poată administra singure. Cei mai mulţi consideră că Statul ar trebui să aloce mai mulţi bani (42 la sută), numai 27 la sută apreciind că trebuie sporit suportul pentru familie în vederea integrării persoanei cu dizabilităţi intelectuale în comunitate", susţin realizatorii cercetării.

Doar 16 la sută dintre românii chestionaţi sunt pentru creşterea accesului la educaţie şi la celelalte servicii publice, 15 la sută considerând că ar trebui create locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi intelectuale.

De asemenea, deşi peste jumătate dintre români declară că locul persoanei cu dizabilităţi ar trebui să fie în familie (56 la sută), există încă un număr semnificativ care cred că persoanele cu dizabilităţi intelectuale ar trebui să stea în instituţii – în mijlocul comunităţii, dar cu supraveghere permanentă (24 la sută).

Doar şapte la sută dintre români mai consideră că persoanele cu dizabilităţi intelectuale nu au dreptul la o viaţă normală în societate şi că ar trebui să fie izolate cât mai departe de comunitate şi puse sub supraveghere.

Andreea Marin, Silviu Prigoană, Monica Tatoiu şi Mihaela Popa au fost personalităţile publice din România percepute ca susţinând drepturile acestei categorii sociale.

"În general, dizabilitatea intelectuală este percepută ca o problemă gravă, dar după boala psihică (considerată cea mai gravă problemă de 33 la sută dintre respondenţi), respectiv după infectarea cu HIV/SIDA (23 la sută) şi consumul de droguri (14 la sută). Cifrele sondajului arată că la nivelul societăţii româneşti se produce treptat o schimbare de mentalitate care trebuie susţinută prin măsuri active de incluziune a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale în societate şi prin promovarea exemplelor de succes din comunităţile din România", se mai arată în cercetare.

Cercetarea a fost realizată cu finanţare din partea Open Society Institute prin Mental Health Initiative.