Irinel Popescu: Ar fi nevoie de 12 coordonatori de transplant la nivel de ţară

Profesorul doctor Irinel Popescu, şeful programului de transplant hepatic, a declarat, într-o conferinţă de presă, că numărul de donatori a crescut şi se estimează că în acest an vor fi 80 de donatori în toată ţara, ceea ce este totuşi "puţin pentru o ţară ca România", transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a precizat că dacă la nivelul României sunt patru donatori la un million de locuitori, în medie la nivel european rata este de 15 donatori la un million de persoane, în condiţiile în care rata de consimţământ este apropiată de cea europeană.

Potrivit lui Irinel Popescu, ar fi nevoie de 12 coordonatori de transplant la nivel de ţară, care să se ocupe exclusiv de această problemă, în prezent existând doar opt.

"Aici, după părerea mea, este nevoie de un plan naţional mai susţinut, dacă mă întrebaţi în primă instanţă cam câţi coordonatori ar trebui să fie, eu aş spune 12. Pentru că sunt 12 unităţi acreditate de unde se pot face prelevări şi fiecare dintre aceste unităţi de terapie intensivă ar trebui să aibă un coordonator de transplant. Mai trebuie lucrat la colaborarea cu aceste unităţi. Acel coordonator de transplant este o persoană dedicată, care se ocupă doar cu acest lucru - identificarea potenţialilor donatori, anunţarea lor în sistemul naţional şi bineînţeles efectuarea prelevării, acolo unde familia este de acord", a spus Irinel Popescu.

Potrivit acestuia, în unităţile de terapie intensivă medicii nu întotdeauna se pot concentra pe problema transplantului de organe, având în vedere ritmul de lucru.

De asemenea, cheltuielile suplimentare cu donatorul pot crea probleme managerului unităţii sanitare, în aceste timpuri de criză, a spus el.

Totodată, Irinel Popescu a precizat că activitatea unităţilor de terapie intensivă este afectată şi de migrarea de personal, având în vedere că lucrătorii din acestea sunt cei mai căutaţi în afara ţării - atât medicii, cât mai ales asistentele din echipele de transplant.

"Încercăm să suplinim prin eforturi ale celorlalţi", a spus Irinel Popescu.

Totodată, el a adăugat că încadrările în clasele de performanţă ale unităţilor spitaliceşti au scos în evidenţă unele "defecte" ale reformei din sistemul sanitar legate de desfiinţarea unor institute de profil, precum Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, care a fost comasat cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, sau Institutul Fundeni - el opinând că acestea vor trebui reînfiinţate, după ce acest fapt va deveni "vizibil".

Întrebat despre posibilitatea ca acceptul legat de transplantul de organe să apară pe cardul de sănătate, medicul Irinel Popescu a spus că Agenţia Naţională de Transplant s-a pronunţat împotrivă, considerând că sunt foarte multe inconveniente, care ar putea să ducă chiar la scăderea numărului de donatori.

El a arătat că în majoritatea statelor din Uniunea Europeană se apelează la aşa-numitul "consimţământ prezumat" şi aproape întotdeauna se întreabă şi familia.

Pe de altă parte, în aceeaşi conferinţă, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant, profesorul doctor Radu Deac, a precizat că inima poliţistului de la Oradea nu a putut fi transplantată.

"Au fost condiţii specifice, care nu au corespuns pentru asigurarea unui transplant cu succes", a arătat el.

Cei mai buni specialişti în domeniul transplantului din România sunt prezenţi, vineri, la cea de-a şaptea ediţie a Congresului Romtransplant, care se desfăşoară la Târgu Mureş şi în cadrul căruia au loc prezentări ale unor lucrări din domeniul transplantului de rinichi, de ficat, de cord şi de ţesut.