Istoricul Adrian Majuru: Ziua de 1 Decembrie şi-a păstrat semnificaţia împlinirii unui ideal naţional

"Ziua de 1 decembrie este o poveste mai veche, chiar dacă, pentru noi, de puţină vreme, de doar 23 de ani, reprezintă Ziua Naţională. De aproape 100 de ani, a fost o festivitate care, în fiecare an, a însemnat foarte mult pentru România Mare de după 1918, deşi Ziua Naţională era cu totul alta. Era sărbătorită în luna mai şi dedicată regelui. Ziua de 1 decembrie şi-a păstrat, însă, semnificaţia împlinirii unui ideal naţional, pe care l-au visat şi pentru care au luptat trei, patru generaţii în toată epoca modernă. A fost sărbătoarea unui ideal împlinit", a declarat Adrian Majuru pentru MEDIAFAX, fiind întrebat despre însemnătatea zilei de 1 Decembrie din punct de vedere istoric.

De asemenea, istoricul a spus: "În ceea ce priveşte Marea Unire de la 1918, ca ideal naţional şi proiecţie a unei naţiuni destul de tinere care s-a trezit destul de târziu în Europa să-şi construiască statul pe care îl merita de mult, instituţional mai ales, nu se puteau împlini reperele sociale şi culturale cu derivatele economice fără existenţa unui teritoriu care să cuprindă articulate toate zonele locuite de aceeaşi cultură, de aceeaşi limbă, de aceeaşi credinţă".

"Deci România nu s-a putut articula temeinic nici pe o suveranitate puternică până când nu a reuşit, în 1918, să aducă cu mare noroc şi Basarabia, Transilvania cu Bucovina, Banatul, Crişana şi Maramureşul", a mai spus Adrian Majuru pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte percepţia pe care românii de astăzi o au despre Ziua Naţională, istoricul Adrian Majuru a precizat că fiecare generaţie îşi trăieşte timpul ei şi are proiectele ei de viitor, însă întotdeauna proiectele de viitor ale fiecărei generaţii, indiferent de timpul ei istoric, depind foarte mult de cadrul social, de oportunităţile care îi sunt oferite sau nu.

"Ce oportunităţi şi orizonturi de aşteptare pot fi însă într-un stat care se dizolvă?", se întreabă Adrian Majuru. "Care se dizolvă instituţional şi se va rupe în bucăţi de la sine. Ei pot opri acest lucru foarte uşor dacă în proiectul lor de viitor se leagă cumva, măcar în parte, de această ţară chiar dacă îşi fac studiile în străinătate. Chiar dacă pentru o parte a vieţii vor să ajungă şi să îşi împlinească cariera într-o altă zonă culturală", a declarat istoricul pentru MEDIAFAX.

Întrebat ce reprezintă 1 Decembrie în ceea ce-l priveşte, Adrian Majuru a declarat: "În momentul de faţă, România cred că se priveşte în oglindă şi se întreabă ce i se întâmplă. Iar ceea ce i se întâmplă este deprofesionalizarea, adică, în locul unde ar trebui să fie profesionişti pe finanţe, pe zona culturală, pe zone juridice apar persoane care fac o facultate, un doctorat, dar nu cunosc temeinic alfabetul şi gramatica limbii române, iar cei care sunt profesionişti nu îşi găsesc un loc de muncă. Inversarea valorilor reprezintă deprofesionalizarea, iar aceasta din urmă erodeaza curajul, fapt care determină un lucru mai grav şi anume: nu mai ai chef de nimic".