Ivăşchescu: Membrii comisiei de evaluare a adulţilor cu handicap Sibiu aveau certificate de handicap

Nicolae Ivăşchescu a spus că ,în urma unei sesizări primite de la autorităţile locale din Sibiu, care se plângeau, în 2010, că a crescut foarte mult numărul persoanelor care obţin certificate de încadrare într-un grad de handicap, a fost demarat un control şi s-a stabilit că inclusiv medicii din comisia de expertiză aveau certificate de încadrare într-un grad de handicap.

"Din şase membri, cinci aveau certificate de handicap. Am trimis corpul de control şi a fost schimbată toată comisia", a precizat Ivăşchescu.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale Nicolae Ivăşchescu declara, în 4 aprilie, că după verificarea prin sondaj a dosarelor de încadrare în grad de handicap, se va trece la controlarea tuturor persoanelor.

Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale au solicitat şi verificarea persoanelor încadrate permanent în grad de handicap, motivând că unele au primit de ani de zile această încadrare şi nimeni nu a mai verificat ulterior dacă situaţia lor nu s-a îmbunătăţit.

"Ştim că sunt probleme şi că unele grade au fost acordate aşa cum au fost încadrate. O să facem acest lucru pe tot teritoriul ţării", a mai spus Ivăşchescu.

Potrivit unui document guvernamental obţinut de MEDIAFAX, prestaţiile pentru persoanele cu handicap vor fi comasate într-un singur program, unificat cu pensiile de invaliditate.

Astfel, pentru persoanele cu handicap va fi instituită o singură prestaţie, dar în cuantumuri diferenţiate în funcţie de gradul de handicap şi nevoile specifice.

"Beneficiile se menţin, dar se estimează acordarea lor la un număr redus de persoane, prin unificarea criteriilor şi sistemelor pentru persoanele cu handicap şi pensiile de invaliditate", potrivit documentului citat, prezentat în februarie.

Alte măsuri pregătite de Executiv sunt asigurarea unui număr crescut de inspecţii pentru eliminarea fraudelor, utilizarea mai bună a "sesizărilor" din partea publicului larg (prin linii telefonice gratuite sau internet), stabilirea unui sistem de sancţionare a solicitărilor frauduloase adresate sistemului de asistenţă socială, utilizarea unor metode alternative de plată, precum plata directă la furnizorul unui serviciu (întreţinere locuinţă, încălzire, servicii creşă), utilizarea de vouchere sau a cardului social pentru acoperirea costurilor unor bunuri indispensabile vieţii zilnice, interconectarea sistemelor de baze de date referitoare la beneficiarii de drepturi sociale cu alte surse de date relevante (bazele de date ale Casei de Pensii, Agenţiei de Ocupare şi Formare Profesională, Registrului Civil, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală).

După aplicarea acestor măsuri, ponderea prestaţiilor sociale în PIB ar urma să scadă, până în 2013, de la 1,77% la 1,41%, iar cea a pensiilor sociale şi altor beneficii de la 1,08% la 0,67%.