Joia Mare 2019: „Joimărica” şi „Vărsatul ritual de apă”, tradiţii respectate în Dolj

Două obiceiuri, „Joimărica” şi „Vărsatul ritual de apă”, sunt respectate, în fiecare an, în Joia Mare, de locuitorii din Bechet, judeţul Dolj. În această zi, copiii care merg la colindat primesc ouă vopsite, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Urmărește
337 afișări
Imaginea articolului Joia Mare 2019: „Joimărica” şi „Vărsatul ritual de apă”, tradiţii respectate în Dolj

Joia Mare 2019: „Joimărica” şi „Vărsatul ritual de apă”, tradiţii respectate în Dolj

În Joia Mare, an de an, în sudul judeţului Dolj, la Bechet, se face „Vărsatul ritual de apă”. Ritualul se desfăşoară la primele ore ale dimineţii de către femei însoţite de copile cu vârste cuprinse între 10 şi 12 ani.

Potrivit reprezentanţilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, „Vărsatul ritual de apă” este un obicei unic.

„Femeile din Bechet îşi pregătesc dinainte locul ales pentru vărsatul apei, pe malul Jieţului, loc curat, pe care îl marchează cu nuiele din salcie verde, îndoite în arcade şi înfipte în pământ. În dimineaţa de Joimari, însoţite de câte o copilă de 10-12 ani, merg la locul stabilit cu o găletuşă şi o ulcică spre a săvârşi ritualul vărsării apei, atât pentru cei morţi, cât şi pentru cei vii. Fiecare mort este strigat pe nume şi primeşte ulcica cu apă aruncată din Jieţ pe sub arcada de salcie”, a declarat Amelia Etegan, directorul CJCPCT Dolj.

Obiceiul continuă cu aprinderea lumânărilor, după care femeile se îndreaptă spre cimitir.

„Sunt puse apoi lumânări aprinse în nişte trochiţe care se aşează pe apa Jieţului şi sunt purtate pe valuri. Alte lumânări se aprind pe nisip având acelaşi rol ca şi focurile aprinse la morminte: să încălzească morţii, să le deschidă calea venirii pe pământ în zilele Paştelui. De aici, femeile împreună cu fetiţele merg la cimitir cu găleţile cu apă şi cu colacii pe care i-au pregătit special şi-i împart împreună cu produse de post", a mai spus Amelia Etegan.

Un alt obicei doljean este „Joimărica” şi are loc tot în Joia Mare, când copiii adună ouă pentru Paşte.

„Joimărica” sau „Joimăriţa” era, în vechime, reprezentată ca o femeie hidoasă si neîndurătoare, soră cu Muma Pădurii, care pedepsea femeile leneşe, mai cu seamă pe cele care, nedozându-şi cum se cuvine timpul, lucrau după asfinţitul soarelui.

Copiii care merg la colindat cu „Joimărica” rostesc un colind satiric - ameninţător, iar la final primesc ouă vopsite.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici