Judecarea dosarului "Fraude la referendum", amânată până în 29 ianuarie 2016

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) trebuia să audieze, la termenul de luni, inculpaţii care vor să dea o nouă declaraţie în faza de apel a dosarului.

Unul dintre judecătorii din complet nu a putut fi prezent, fiind înlocuit, pentru termenul de luni, cu judecătorul Aida Popa.

În acest context, avocaţii au arătat că se impune acordare unui nou termen de judecată. Cererea a fost admisă de instanţă, care a stabilit pentru 29 ianuarie 2016 următorul termen în doarul "Fraude la referendum".

Preşedintele PSD Liviu Dragnea nu a fost prezent luni la instanţa supremă, el fiind audiat la termenul din 23 noiembrie, când a completat declaraţiilor date anterior în faţa procurorului de caz şi la prima instanţă, care l-a condamnat, în 15 mai, la un an de închisoare cu suspendare.

Liviu Dragnea a arătat, în declaraţia dată atunci în faţa completulului format din judecătorii Livia Stanciu, Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglindea şi Maria Francisca Vasile, că "tinerii voluntari" care erau în sediul partidului în ziua referendumului ar fi cei ce au trimis sms-urile prin care oamenii erau îndemnaţi să iasă la vot, dar că nu crede că va mai recunoaşte cineva vreodată acest lucru.

"În ziua referendumului, în sediul PSD central erau zeci de tineri voluntari, aduşi sau proveniţi din toate cele trei partide. Atunci formau o alianţă politică denumită USL. Fac precizarea pentru a explica faptul că, în zi de scrutin, sediile de partide sunt străbătute de foarte multă lume. O parte dintre aceşti tineri era grupată la etajul 1, fiind coordonată de oameni din stafful de campanie. Părerea mea e că acei tineri au compus şi trimis acele sms-uri - despre care, repet, că nu am avut cunoştinţă -, ca o reacţie la un alt tip de sms-uri ce se trimiteau atunci prin care oamenii erau îndemnaţi să nu se prezinte la vot. Repet, este o părere personală a mea", a spus Dragnea.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeaşi sentinţă, alţi inculpaţi din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitaţi. Decizia a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi de unii dintre inculpaţi.

Procurorii DNA au arătat, în apelul din dosarul "Fraudă la referendum", că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acţionând ca şi cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi "extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni" sau "cu forţa".

DNA a menţionat, în motivele de apel, că instanţa a greşit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, "cuantumul simbolic de un an închisoare şi modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracţiunii de folosire a influenţei funcţiei de conducere din partid pentru obţinerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000".

Procurorii au mai arătat că în mod greşit au fost achitaţi alţi 45 de inculpaţi, dintre care opt au avut calitatea de preşedinţi secţii de votare, iar 37 au fost membri ai unor secţii de votare. Astfel, magistraţii cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi 45 de inculpaţi la pedepse "în cuantum concordant gravităţii faptelor".

Potrivit procurorilor anticorupţie, instanţa de fond a reţinut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti confirmă infracţiunea reţinută în sarcina lui Dragnea.

"Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reţinut Instanţa Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii judeţeni, acestea reprezentând solicitări de acţiuni efective de natură a îmbunătăţi procentul de prezenţă la vot. De asemenea, şi modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile».Aşa fiind, Înalta Curte, prin reţinerea vinovăţiei inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancţionat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus", au scris procurorii în motivele de apel.

Procurorii DNA susţin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că "vocaţia şi pasiunea sa, ca persoană cu poziţie de autoritate şi influenţă, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la ţară!»".

Anchetatorii au mai arătat că, în aceste condiţii instanţa de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic şi modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza şi încălcarea libertăţii de vot şi "modul umilitor în care acesta a tratat electoratul".