Judecătoare TB: Nu reiese că Vîntu i-a pretins bani lui Ghiţă, ci că l-a ameninţat

Astfel, din materialul probator existent la acest moment la dosarul cauzei rezultă indicii numai cu privire la faptul că, la data de 2 aprilie 2011, cu ocazia unei întâlniri, inculpatul Vîntu a proferat ameninţări la adresa părţii vătămate Sebastian Ghiţă, ameninţări care sunt redate de instanţa de fond în încheierea atacată, arată judecătoarea Niţă de la Tribunalul Bucureşti (cea care a avut opinie separată de ceilalţi colegi, care au luat decizia arestării lui Vîntu şi Cezar).

"Însă, din cuprinsul convorbirii purtate între inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu şi partea vătămată Sebastian Ghiţă la data de 2 aprilie 2011, convorbire înregistrată de partea vătămată, nu reiese că inculpatul i-a pretins părţii vătămate să-i dea vreo sumă de bani, să facă, să nu facă sau să sufere ceva cu scopul de a dobândi pentru sine sau pentru altul în mod injust un folos, acţiunea de ameninţare a inculpatului Vîntu fiind determinată de suspiciunea acestuia că partea vătămată doreşte să îi preia, fără voia sa, afacerea", susţine judecătoarea Mihaela Niţă.

În opinia magistratei, cu excepţia acestei convorbiri dintre inculpatul Vîntu şi partea vătămată Ghiţă din data de 2 aprilie 2011 şi declaraţiile părţii vătămate, din celelalte probe administrate în cauză nu rezultă indicii temeinice, în accepţiunea dispoziţiilor art. 143 alin. 1 C.p.p. şi art. 68/1 C.p.p., indicii care să justifice luarea acestei măsuri preventive cu caracter excepţional, că inculpatul Vîntu, cu vreo altă ocazie, a exercitat acte de violenţă sau a proferat ameninţări la adresa părţii vătămate Ghiţă cu scopul vădit de a-i îngrădi acestuia libertatea psihică de a acţiona după voia sa şi de a o determina astfel să-i dea suma de 150.000 euro sau vreo altă sumă de bani , sau să facă ceva-respectiv modificarea clauzelor contractuale , să nu facă sau să sufere ceva patrimonial sau nepatrimonial, pentru a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul, acestea fiind cerinţe esenţiale, ce sunt absolut necesare pentru existenţa infracţiunii de şantaj, în legătură cu care este cercetat inculpatul Vîntu".

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Ion Ilie Cezar, pe baza materialului probator administrat până în prezent, nu se poate reţine că a primit suma de 150.000 euro de la martorul Iacobescu Alexandru.

De altfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Ion Ilie Cezar, din actele şi lucrările dosarului, nu rezultă, în opinia judecătoarei, că acesta ar fi întreprins vreo acţiune de constrângere a părţii vătămate, prin violenţă sau ameninţare, pentru a o determina pe acesta contrar voinţei sale să-i dea inculpatului Vîntu suma de 150.000 euro sau sa facă, să nu facă sau să sufere vreun prejudiciu moral sau material cu scopul ca acest inculpat sau inculpatul Vîntu să dobândească un folos injust.

În momentul în care Ion Ilie a fost prins de anchetatori cu suma de 150.000 de euro, la sediul realitatea TV, acesta a spus că reprezintă rata de leasing pentru un elicopter, însă, potrivit contractului, această rata este de 13.000 de euro, afirmă procurorii.

"Convorbirile purtate de inculpatul I.I.C. şi partea vătămată S.G., interceptate şi transcrise, existente la dosarul cauzei, nu relevă nici un indiciu cu privire la săvârşirea infracţiunii de şantaj, în legătură cu care este cercetat", mai spune judecătoarea.

"Susţinerile inculpatului Ilie Ion Cezar, potrivit căruia suma de 150.000 de euro reprezenta rata de leasing pentru un elicopter achiziţionat de Realitatea TV, este înlăturată de procesul-verbal de redare al convorbirii ambientale din 20 aprilie 2011, din cuprinsul căreia rezultă că valoarea ratei era de 13.000 de euro, precum şi de împrejurarea că o asemenea sumă nu ar fi putut fi achitată în numerar de către o societate comercială. Totodată, susţinerea potrivit căreia nu a ştiut nimic despre suma de bani înmânată de martorul I. A. e înlăturată de procesul-verbal de redare a conversaţiei care a avut loc între aceştia, din cuprinsul căreia rezultă că inculpatul îi cere martorului să numere banii", susţine Parchetul în motivele de admitere a recursului faţă de decizia Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti de cercetare în libertate a lui Vîntu şi Ion Ilie.

Un complet de trei judecători al Tribunalului Bucureşti a judecat, în 29 aprilie, recursul Parchetului, iar în urma deliberărilor, cu două opinii "pentru" arestare şi una împotrivă, Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost încarceraţi.

Parchetul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie susţin că Vîntu Sorin Ovidiu şi Ilie Ion Cezar au constrâns partea vătămată Sebastian Ghiţă să adopte o conduită pe care acesta nu ar fi acceptat-o în lipsa ameninţărilor ce i-au fost adresate, şi care i-ar fi adus un prejudiciu patrimonial, şi un beneficiu corespunzător, dobândit în mod injust, pentru inculpaţi.

Contextul în care au fost săvârşite faptele are o legătură cu încheierea "contractului pentru servicii de consultanlă şi management strategic, şi asigurarea resurselor de finanlare ale activităţii", între Realitatea Media şi Asesoft, la data de 24 octombrie 2011. Vîntu a asistat la semnarea contractului, fiind în mod indirect implicat în activitatea SC Rrealitatea Media SA, iar Ghiţă a preluat în urma acestui contract finanţarea şi managementul posturilor de radio şi de televiziune ale societăţii. În baza acestui contract, Asesoft a achitat cheltuielile curente ale Realităţii Media, suma totală investită fiind estimată de partea vătămată la aproximativ zece milioane de euro.

În acest context, începând cu luna decembrie 2010 inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu a generat unele neînţelegeri cu Ghiţă referitoare la aspectele editoriale ale televiziunii, la un contract de închiriere sau la alte clauze din contract.

Vîntu ar fi manipulat în interesul său un litigiu civil în care se solicitase evacuarea Realitatea Media din spaţiile aflate în Casa Presei Libere.

În seara de 27 martie 2011, Vîntu, însoţit de Ilie Ion şi de un număr mare de persoane, estimat martori la aproximativ 40, a pătruns în sediul Realitatea TV.

Cei doi au intrat în biroul lui Ghiţă, iar Vîntu i-a cerut acestuia schimbarea directorului editorial, ameninţându-l "că în caz contrar va cere unor persoane să îl omoare". Pe parcursul discuţiilor, Vîntu i-a cerut lui Ghiţă suma de 200.000 de euro, în numerar, pentru a nu-i mai face probleme şi pentru a nu pierde banii investiti până la acel moment, iar pentru a evita escaladarea conflictului, managerul Realităţii afirmând că va analiza această variantă. Totodată, Vîntu 1-a desemnat pe Ilie Ion ca reprezentant al său (acesta a fost momentul în care partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul Ilie Ion Cezar), care din acel moment l-a însoţit zilnic pe Ghiţă, aflându-se în sediu alături de partea vătămată pentru a se asigura că aceasta se conformează cererilor sale.

Teama creată lui Ghiţă rezultă din faptul că în acele împrejurări, pentru a determina inculpaţii şi persoanele care îi însoţeau să părăsească sediul postului de televiziune a apelat serviciul 112 şi a solicitat intervenţia unui echipaj de poliţie, care a identificat, la momentul la care a sosit la fata locului, prezenţa a zece persoane. Acestea şi-au justificat prezenta invocând că lucrează pentru o societate de pază, dar a rezultat că nu erau angajaţi ai acesteia, iar acea societate nu avea atribuţii legate de paza imobilului.

Parchetul a spus că s-a dovedit că scopul prezenţei lui a fost de a-l convinge pe Ghiţă de "forţa" pe care o deţine inclusiv, datorită asocierii cu persoane care execută dispoziţiile sale, acesta fiind şi cazul lui Ilie Ion Cezar.

"În lumea mea, întâi se dă o lecţie, atunci când eşti chiar trei, după aia corecţia, imediat. Eu ţi-am dat două lecţii, n-a urmat nicio corecţie, două lecţii şi o discuţie. Vrei s-o iei în serios, o iei în serios, tati, nu vrei s-o iei în serios, n-o lua în serios ", i-a spus Vîntu lui Ghiţă, care a precizat Ilie Ion Cezar este "păstrătorul" înţelegerii.

Într-o discuţie din 2 aprilie cu Ghiţă, se face referire la acest incident de Vîntu care afirmă că intentia sa iniţială fusese:

"Să-ţi administrez lecţia maximă, ca să termin şi să dau o lecţie tuturor... Bă puştiule la mine îngroparea nu înseamnă teritoriu interzis... face parte din arsenalul de lucru când sunt supărat sau când am un interes mare de apărat. Eu nu gIumesc cu asta".

Ion Ilie Cezar l-a informat pe Vîntu, la cererea acestuia, cu privire la probabilitatea realizării scopurilor comune, respectiv certitudinea obţinerii sumei pretinse de la Ghiţă, precum şi modul în care acesta respectă condiţiile care i-au fost impuse. Parchetul indică faptul că la întrebarea inculpatului Vîntu Sorin Ovidiu "Cum a reacţionat?", Ilie Ion Cezar a afirmat: "Bine, e al meu! Îl am pus la brelocul de la chei!".

La o întâlnire din 2 aprilie, între Vîntu şi Ghiţă, intermediată de Ilie Ion Cezar, într-o benzinărie din Pucheni, judeţul Prahova, "Vîntu Sorin Ovidiu a confirmat seriozitatea ameninţărilor cu moartea adresate părţii vătămate la întâlnirea precedentă, pe care le-a reluat, de mai multe ori, folosind diferite exprimări: «Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat prin dealurile de pe acolo, de prin Moldova. Am îngropat la propriu pe cuvântul meu că am vrut să-Ii administrez lecţia maximă, ca să termin şi să dau o lecţie tuturor ... Bă, puştiule, la mine aşa ceva nu înseamnă teritoriu interzis, la mine face parte din arsenalul de lucru când sunt supărat sau când am un interes mare de apărat. Eu nu glumesc cu asta ...,,când ai vorbit de moarte spus să nu vorbeşti despre ceea ce nu ştii ...Îti jur pe copiii mei că am gândit întâi să-ti lichidez toată familia, cu tine în frunte ... Tu ai încercat să te sinucizi şi n-ai reuşit. Repet, tu ai încercat în momentul acela să te sinucizi. Nu-ţi dai seama, dar atunci a fost un act de sinucidere...".

"În acelaşi context, inculpatul a ameninţat partea vătămată că deţine informaţii cu privire la persoana acestuia şi că prin influenţa pe care o are asupra mass- media va face publice aceste informaţii şi îi va compromite imaginea, astfel încât va fi evitat de partenerii de afaceri: «Te ridiculizez în tot târgul, te fac de c..., vei deveni un personaj penibil, eu ştiu să fac mişto şi cu intrări în presă. Ştiu să te fac de c...., iţi izolez toţi partenerii de afaceri..Îţi voi trimite un şir de copii ca să vezi că prieteni de-ai tăi, prieteni, cei care uneori ţi-au spus că sunt apropiati, mi-au dat fîşele tale. Ai să vezi rapoartele despre tine, cu ce-ai făcut, unde ai oameni, aia, aia, făcute de băieţi, de servicii, nu de mine ...»", arată Parchetul.

Acuzarea susţine că o analiză atentă a acestei discuţii purtată între părţi, relevă faptul că Vîntu i-a prezentat lui Ghiţă consecinţele pe care le va avea asupra sa aceste demersuri, la care va recurge dacă nu va da curs pretenţiilor sale.

Parchetul a depus la dosar mai multe interceptări, care coroborându-se conţinutul acestor discuţii confirmă existenţa pretenţiilor injuste formulate asupra lui Ghiţă cu privire la faptul că trebuie să dea suma de bani şi cuantumul acesteia ce a fost fixat la 150.000 de euro. De asemenea, rezultă că suma injustă pe care partea vătămată trebuia să o dea, era destinată inculpaţilor şi că ea urma să îi asigure părţii vătămate liniştea, afirmă acuzarea.

Astfel, încă din 13 aprilie 2011, Ghiţă a fost asigurată de Ion Ilie că va fi lăsat în pace: "Dar aia e bătută în cuie, nu 200 de mii pe lună, 150. Şi mă laşi în pace! ... da. Eu de ce am vorbit până acuma ...".

De asemenea, în 19 aprilie 2011 când Ghiţă vrea să ştie dacă banii vor ajunge la Vîntu: "Vreau să fie sigur că ajung la el şi ajung toţi", Ilie Ion Cezar îi dă asigurări şi confirmă că discuţiile au fost purtate şi în prezenta lui: "Păi şi nu ţi-a fost clar, că a vorbit de faţă cu mine ?".

"Dat fiind faptul că are de dat o sumă atât de importantă, respectiv 150.000 euro, la data de 20 aprilie 2011, partea vătămată a cerut inculpatului Ilie Ion Cezar ca înainte de a-i preda banii să aibă o nouă întâlnire cu inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu, pentru a se asigura că suma va ajunge la el şi că în schimb vor înceta presiunile la adresa sa. Acestea au fost motivele pentru care partea vătămată a avut o nouă discutie cu inculpatul Vîntu Sorin Ovidiu, în prezenţa inculpatului Ilie Ion Cezar", spune Parchetul.

Acuzarea arată temerea lui Ghiţă pe care o cunoştea şi Vîntu "care cu cinismul propriului comportament exprimat şi în faţa judecătorului fondului a spus că Ghiţă este salariatului său, apoi îi reproşează lui Ghiţă: "Dacă nu m-ai înnebunit. Dacă e linişte, nu e bine, dacă e scandal, nu e bine. Cum p... mea vrei tu să fie bine, mă, băiatule mă?".

"Practic întreaga conversatie apare ca fiind o eternă cedare din partea patronului către «angajat», dar probatoriul evidenţiază faptul că cei doi inculpaţi ştiau că partea vătămată va da banii aşa încât la dorinţa acesteia «vreau să fie bine, vreau să fie linişte» replica este «deci dau, după cum bine vezi, puştiule, dau şi consiliul de administralie pe mână... mai mult decât atât ...»", spune Parchetul.

În continuare, Parchetul arată că totuşi Vîntu "stabileşte limitele şi atrage atentia părţii vătămate asupra consecintelor actiunilor sale -referindu-se la faptul că a fost anunţat public că organele statului au fost sesizate". "Încă o chestie, stop. Să nu te bazezi nicio clipă şi să nu-ţi doreşti ca eu în două luni să fiu arestat. De ce? În ziua în care sunt arestat, ţi se reziliază ţie contractul de management şi ai zburat de acolo cu fulgi cu tot", a spus Vîntu, potrivit Parchetului, în baza interceptărilor.

După ce Vîntu se asigură că va primi banii ceruţi, el pare îngrijorat de posibilităţile financiare.

"A fost vorba de o grămadă de apăsări. Bani acolo, bani acolo..... cum este cea de 150.000 euro, adică salariul unui ... pe un an de zile, dialogul are o altă turnură, către sfaturile pe care partea vătămată ar fi necesar să le urmeze în activitatea sa de manager pentru a nu fi în dificultate să-i dea şi alte sume de bani solicitate în acelaşi mod: «N-am niciun fel de treabă cu tine, nu mai sta dracu' în nesigurantă şi caută soluţii manageriale inteligente... Tu ai intrat într-un joc, ale cărui reguli nu le ştii ... Eu asta iţi spun: bagă-te cât vrei! Cine te opreşte?! Mai departe, fii atent aici! Cel puţin două milioane de euro pierde staţia din şpăgile pe care şi le iau salariaţii tăi ... fiscalizează banii ... lucrurile s-au schimbat de la prima noastră discuţie. S-au schimbat masiv. Adică acum ţi-am dat prerogative, ţi-am dat autoritate. Foloseşte-le. Cum? Îli dau un singur exemplu. Mazăre să arate că e pe bicicletă.... a dat o şpagă de două-trei mii de franci..., de euro unui papagal, la noi. Le aducem corect în firmă, firma plăteşte taxe şi impozite, fiscalizează şpăgile. Bagă-le frumos în companie şi ţi-am spus în loc să-l coste p-ăla două mii îl costă o sută de mii, dar costă oficial, cu taxe date la stat şi câştigă firma mamă. Şi micşorează-le efortul fananciar", indică Parchetul.

Cu ocazia audierii în faţa judecătorului fondului (de la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, care a decis cercetarea în libertate a lui Vîntu şi Ion Ilie-n.r.), spune Parchetul, Vîntu "epatează şi minimalizează importanţa sumei de 150.000 de euro" solicitată prin ameninţare de la Ghiţă, arătând că acestă sumă "nu înseamnă nici banii de ţigări". Lui Ghiţă, Vîntu i-a spus: "Sunt măruntiş, puştiu'!", iar atunci când managerul Realitatea i spune că 'sunt măruntiş, dar sunt destui! Pentru mine nu-s aşa de puţini", omul de afaceri îi oferă soluţii de a obţine bani.

"Îţi scoţi şi banii tăi, şi profitul şi tot ce vrea muşchiul tău, nu te opreşte nimeni. Nu mi-am propus nicio clipă să-ţi iau jucăria din mână. Am intervenit cu duritate când ai greşit. Până când nu ai greşit, nu m-am băgat", i-a spus Vîntu lui Ghiţă, potrivit interceptărilor.

Judecătorii Liliana Cuiupercă (preşedintele completului) şi Mitu Stegaru de la Tribunalul Bucureşti au admis propunerea Parchetului."În cazul inculpatului V.S.O., pericolul concret pentru ordinea publică s-a accentuat şi nu se află acum doar la nivel de apreciere a comportamentului său viitor. Inculpatul a săvârşit o nouă infracţiune, deşi se află sub rigorile măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara, în cauza aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti. A trecut peste consecinţele măsurii, a înfrânt aceste consecinţe şi a revenit în câmpul infracţional. Măsura obligării de a nu părăsi ţara a fost calificată drept suficientă pentru ca inculpatul să se abţină de la repetarea infracţiunilor în acea cauză în care este cercetat. Dar inculpatul, constatând că măsura nu este riguroasă, că nu există nici un pericol să suporte consecinţele încălcării legii a comis o altă infracţiune. Stăruinţa infracţională sedimentează convingerea că inculpatul nu are consideraţie pentru normele sociale, pentru ordinea socială, ci duce o luptă continuă cu legea pentru că a constatat că poate învinge. Prin atitudinea procesuală inculpatul încearcă să ofere piste false cu privire raporturile sale cu partea vătămată", explică cei doi judecători ai TB.

Elementul material al infracţiunii de şantaj este susţinut de afirmaţiile inculpatului Vîntu, "de modalitatea repetitivă a urmăririi suprimării vieţii părţii vătămate". De altfel, inculpatul nu a urmărit doar suprimarea vieţii părţii vătămate, dar şi compromiterea imaginii părţii vătămate, mai spune TB, indicând înregistrările discuţiei dintre cei doi, în care Vîntu îl ameninţă cu moartea pe Ghiţă.

"Totodată, trebuie remarcat modul în care, pentru a face credibile ameninţările, inculpatul face referire la informaţii din trecutul său care se coroborează cu informaţiile apărute în mass media cu privire la aceleaşi aspecte, precum cele privind antecedentele sale penale, relaţia cu serviciile de informaţii, tranzacţionarea certificatelor de proprietate sau implicarea în planuri de asasinare a unor persoane. Detalierea planurilor de a ucide partea vătămată nu reprezintă o condiţie a laturii obiective a infracţiunii, astfel încât referirea din cuprinsul încheierii la lipsa acestor detalii este lipsită de relevanţă, simpla afirmaţie a intenţiei de a suprima viaţa părţii vătămate în contextul dat fiind suficientă pentru existenţa ameninţării. Sub aspect subiectiv, atitudinea ulterioară a părţii vătămate confirmă temerea care i-a fost creată. Astfel, după întâlnirea din 2 aprilie 2011 partea vătămată a sesizat la 3 aprilie 2011 organele de urmărire penală, iar la data de 4 aprilie 2011 (prima zi lucrătoare) a solicitat instituirea pazei la locuinţa personală, de către o societate specializată", consemnează cei doi judecători ai TB.