Tezaurul a fost prezentat, joi, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, de către procurorul general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, care a declarat că acesta a fost predat autorităţilor judiciare de un hunedorean, care a spus că l-a deţinut ca „persoană de bună credinţă” şi că doreşte să îl pună la dispoziţia specialiştilor.
„Cetăţeanul a invocat buna credinţă şi a invocat prevederile legii potrivit căreia cetăţenii care deţin anumite artefacte de valoare trebuie să le depună la autorităţi şi pot obţine o compensaţie prevăzută de lege (…) Ne aflăm într-o fază nouă a activităţii investigative, în care anumiţi cetăţeni au înţeles că este de preferat să coopereze cu organele judiciare pentru că legea prevede nişte condiţii foarte favorabile şi îi apără de pedeapsă pe cei care, eventual, ar putea fi acuzaţi de tăinuire. Iar cei care sunt de bună credinţă pot să beneficieze de compensaţiile pe care legea le prevede pentru cei care depun artefacte valoaroase, care provin din siturile arheologice ale ţării”, a spus Lazăr.
Potrivit specialiştilor de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, tezaurul cuprinde 142 de kosoni de aur, cu greutate între 8,20 de grame şi 8,80 de grame, datate în a doua jumătate a secolului I înainte de Hristos, din primele analize de specialitate reieşind că tezaurul este autentic.
Tezaurul a fost depus în custodia Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia şi urmează să fie predat Muzeului Naţional de Istorie a României.
Cercetările istorice relevă faptul că monedele de aur de tip Koson erau folosite pentru plata mercenarilor, ca şi element sacru sau de tezaurizare.