Judecător CAB: Propunerile Executivului în domeniul justiţiei - cea mai agresivă ingerinţă

Într-un mesaj transmis cu ocazia întâlnirii preşedinţilor curţilor de apel de la Constanţa, care are loc în 17-18 iunie 2011, judecătoarea Alina Ghica afirmă că este un imperativ al oricărui stat democratic conturarea justiţiei ca o putere cu adevărat independentă de cea Executivă sau Legislativă.

"Un judecător nu poate să-şi realizeze funcţia esenţială de a înfăptui dreptatea în lipsa prezervării şi consolidării independenţei sale, care trebuie apărată în contextul actual faţă de: a) intruziunea Executivului în domeniul răspunderii disciplinare şi materiale prin conferirea ministrului Justiţiei a calităţii de titular al acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor, dar şi prin extinderea sferei abaterilor disciplinare la nerespectarea normele de drept material; b) slăbirea până la desfiinţare a prerogativelor puterii judecătoreşti prin proiectul de revizuire a Constituţiei; c) imixtiunea executivului printr-o nouă formă de control exercitată de un funcţionar public asupra activităţii judecătorilor prin proiectul de modificare a Legii 672/2002 privind auditul public intern; d) menţinerea controlului de către Ministerul Justiţiei asupra instanţelor prin administrarea bugetului; e) perpetua incertitudine asupra statutului material al judecătorilor", se arată în mesajul judecătoarei, remis vineri agenţiei MEDIAFAX.

Judecătoarea Alina Ghica explică neregulile în ce priveşte faptul că ministrul Justiţiei este titularul acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi extinderea sferei răspunderii materiale şi disciplinare a judecătorilor.

"Reglementarea preconizată de Ministerul Justiţiei prin Legea pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, puse în dezbatere publică la data de 14 iunie 2011 încalcă, în mod evident, principiile fundamentale ale independenţei judecătorilor în sensul prezervării independenţei de decizie asupra litigiului dedus judecăţii. Interpretarea şi aplicarea legii de drept substanţial sau procesual de către judecător se circumscriu activităţii de judecată, ce nu trebuie să fie cenzurată decât pe calea controlului judiciar (în căile de atac ordinare şi extraordinare prevăzute de lege) şi în nici un caz pe cale administrativă", arată sursa citată.

Legat de acest aspect, afirmă judecătoarea, s-ar fi impus, dimpotrivă, eliminarea din cuprinsul art.99 lit. h) din Legea 303/2004, a abaterii disciplinare legate de nerespectarea normelor de procedură.

"În plus, intenţia ministrului Justiţiei, reprezentant al Executivului, desemnat politic, de a-şi conferi atributul promovării acţiunii disciplinare reprezintă un atentat la independenţa judecătorului constituind un evident regres pentru statutul acestuia. Amintim doar riscul exercitării presiunilor puterii politice asupra judecătorilor pentru soluţiile date sau care urmează a fi pronunţate (a se vedea exemplul doamnei Lidia Barac, privind sesizarea inspecţiei judiciare pentru soluţiile pronunţate de judecători în dosarele referitoare la reducerile salariale)", mai arată judecătoarea.

Despre "slăbirea până la desfiinţare a prerogativelor puterii judecătoreşti prin proiectul de revizuire a Constituţiei", judecătoarea Ghica declară că cele mai importante critici vizează reducerea ponderii judecătorilor în CSM până la egalizarea numărului lor cu cel al procurorilor, şi creşterea numărului reprezentanţilor societăţii civile numiţi politic de către preşedinte şi parlament, cu consecinţa reducerii drastice a posibilităţilor de a apăra independenţa judecătorilor, mai ales în contextul amplificării atacurilor la adresa puterii judecătoreşti.

"Criticabile sunt şi celelalte prevederi privind limitarea liberului acces la justiţie în domeniile bugetare şi fiscale, dar şi cele privind răspunderea materială a magistraţilor, similare celor anterior menţionate", precizează Ghica.

Judecătoarea vorbeşte şi de imixtiunea Executivului printr-o nouă formă de control exercitată de un funcţionar public asupra activităţii judecătorilor prin proiectul de modificare a Legii 672/2002 privind auditul public intern.

"Urmărind cu orice preţ exercitarea unui control asupra activităţii instanţelor, puterea executivă a iniţiat un proiect de lege de modificare a Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern.Proiectul a fost adoptat de Senatul României, la data de 9 februarie 2011 prin «adoptare tacită», iar ceea ce constituie un motiv de îngrijorare pentru independenţa instanţelor judecătoreşti îl constituie modificarea art. 13 alin. (1) din lege în sensul înlăturării formulării care circumscria activitatea de audit exclusiv «formării şi utilizării fondurilor publice, precum şi administrării patrimoniului public» permiţându-se pentru viitor verificarea totală a activităţilor specifice derulate în instanţe legate de activitatea de judecată, inclusiv", spune judecătoarea de la Curtea din Bucureşti.

Totodată, Alina Ghica declară că este îngrijorătoare lipsa de reacţie din partea Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenţei justiţiei, întrucât în acest caz care va avea urmări greu de prevăzut pentru independenţa judecătorilor, deoarece această activitate de control va fi exercitată de un funcţionar public, aflat în subordinea Ministerului Finanţelor, şi se va suprapune activităţii inspecţiei judiciare, în contradicţie flagrantă atât cu legile care reglementează activitatea sistemului judiciar (Legea 303/2004 privind statutul magistratului, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv Legea 317/2004 privind CSM) cât şi cu Constituţia României.

În opinia judecătoarei, unul dintre cele mai importante aspecte ale independenţei judiciare se referă la faptul că nicio activitate desfăşurată în cadrul instanţelor nu poate fi cenzurată de către puterea executivă.

"Invocăm în acest sens şi argumentul dedus din Recomandarea nr. 94(12) a Comitetului de miniştri către statele membre privind independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor (Adoptată de Comitetul de Miniştri în data de 13 octombrie 1994 la cea de-a 516 a întâlnire a secretarilor de stat) potrivit căruia sensul conceptului de «independenţa judecătorilor» nu se referă exclusiv la judecători, ci acoperă sistemul judiciar în întregime. Din această perspectivă, controlul Executivului asupra instanţelor de judecată trebuie să se limiteze exclusiv la verificarea formării şi utilizării fondurilor publice şi administrării patrimoniului public de către funcţionarii publici angajaţi ai instanţelor, potrivit reglementării anterioare a legii auditului", susţine sursa citată.

Controlul exercitat de un funcţionar public nu se poate extinde, în niciun caz, asupra managementului judiciar care vizează nu numai resursele materiale şi umane dar merge până la activitatea de detaliu a judecătorului (planificarea în şedinţe de judecată, repartizarea dosarelor, etc), mai arată Ghica.

În opinia ei, extinderea acestui tip de control asupra activităţii instanţelor riscă să ajungă până la stabilirea normei de lucru pentru un judecător, ceea ce constituie o limitare evidentă a independenţei, în dezacord cu celelalte reglementări interne şi internaţionale.

În ce priveşte "menţinerea controlului de către Ministerul Justiţiei asupra instanţelor prin administrarea bugetului", Alina Ghica arată că statul este construit pe echilibrul celor trei puteri. "Aceasta ar trebui să se reflecte şi în domeniul bugetar. Deşi independentă ca putere constituită în stat, contrar prevederilor Constituţiei României, puterea judecătorească depinde de un ordonator principal de credite, Ministerul Justiţiei, componentă a puterii Executive", adaugă ea.

În mod paradoxal, spune Ghica, Ministerul Public care este pus administrativ sub autoritatea ministrului Justiţiei, beneficiază de independenţă financiară.

"Aceasta creează un dezechilibru în dinamica funcţionării independente a puterii judecătoreşti, dar şi o presiune nejustificată a puterii executive în raport cu puterea judecătorească. Puterea judecătorească este singura dintre cele trei puteri care nu beneficiază de dreptul de a forma, administra, angaja şi utiliza în mod independent fondurile bugetare", declară Alina Ghica.

Judecătoarea face referire în mesajul său şi de perpetua incertitudine asupra statutului material al judecătorilor.

"Independenţa justiţiei nu există în lipsa independenţei judecătorilor, fapt care implică independenţă financiară şi previzibilitate a statutului. În prezent judecătorul se află în prima treime superioară a grilei de salarizare bugetară, însă în temeiul Legii cadru 330/2009, se va regăsi într-un interval de câţiva ani, la jumătatea grilei sau chiar inferior acestui nivel. Având în vedere că reglementarea constituţională implică un regim deosebit de sever în ce priveşte interdicţia magistraţilor de a desfăşura alte activităţi remunerate, spre deosebire de toate celelalte categorii profesionale, este vitală reaşezarea profesiei de judecător în cuprinsul actului normativ amintit conform cu statutul şi demnitatea ce o însoţesc", explică judecătoarea.

De asemenea, spune magistrata, este importantă afirmarea unei poziţii categorice faţă de practica Executivului de suspendare sau eşalonare a executării obligaţiilor statului de plată a drepturilor salariale restante.

În perioada 17-18 iunie 2011, la Constanţa, se desfăşoară cea de-a treia întâlnire din acest an a preşedinţilor curţilor de apel, la care participă şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.