Judecător ICCJ, procuror general de curte de apel, decan de barou - inculpaţi ai DNA, în 2010

Mai mult, deşi doar pentru trei zile, şeful Secţiei civile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Florin Costiniu, a fost arestat preventiv, chiar de colegi ai săi de la Secţia penală a ICCJ, pentru fapte de corupţie, măsura constituind o premieră în sistemul judiciar. Judecătorul a fost eliberat, a continuat să intre în sala de judecată, însă la presiunea sistemului a ales calea pensionării, retrăgându-se din magistratură după zeci de ani de activitate. El va mai intra în sala de judecată doar ca inculpat.

Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, a fost deferit justiţiei pentru corupţie şi şantaj, într-o afacere în care sunt acuzaţi procurori, notari, poliţişti, alţi reprezentanţi ai statului, administratori de firme, dar şi un director local de ziar.

Cazul şefului Parchetului Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu (arestat alături de ofiţerul SRI Tiberiu Popescu şi de alţii), arată că un Parchet poate deveni un SRL, el prevalându-se şi de faptul că o cunoaşte pe Codruţa Kovesi, procurorul general al României, şi încasând bani, fără vreo reţinere.

Potrivit acuzaţiilor DNA, Apostu a dispus, printre altele, într-un număr de 56 de dosare penale, soluţii de netrimitere în judecată în numele unor procurori din subordinea sa, fără ca aceştia să aibă cunoştinţă despre aceste aspecte.

Anchetele procurorilor anticorupţie şi trimiterea în justiţie a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor cuprind probe şi indicii că justiţia se face nu în sala de judecată, ci la restaurante, în birourile magistraţilor, actul de justiţie constituind monedă de schimb pentru interesul personal al celor care îmbracă roba.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara recent că integritatea este un lucru "pentru care n-ai nevoie de buget fabulos, n-ai nevoie de sedii ultrasofisticate".

În 7 ianuarie 2010, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Kiss Alexandru, procuror şef secţie urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită şi favorizarea infractorului.

Potrivit rechizitoriului, în zilele de 9 decembrie 2009 şi 15 decembrie 2009, în calitate de procuror şef secţie urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, Kiss a pretins unei persoane 4.000 lei (în două tranşe) pentru ca în schimb să-i restituie nişte săbii reprezentând probe materiale într-un dosar. Persoana, care l-a şi denunţat pe procuror, fusese trimisă în judecată pentru mai multe infracţiuni, între care şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Procurorul şef a înlocuit o parte din aceste corpuri delicte cu produse asemănătoare de serie, "ajutându-l astfel pe denunţător să îngreuneze sau să zădărnicească judecata prin punerea instanţei în imposibilitatea de a confisca bunurile originale ce constituie obiectul material al infracţiunii de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor".

Curtea de Apel Braşov l-a găsit vinovat pe procurorul şef, iar în 6 mai, Alexandru Kiss a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi la interzicerea unor drepturi pe o perioadă de patru ani, printre care exercitarea funcţiei de magistrat.

În 9 ianuarie, o avocată a Baroului Dolj a fost arestată pentru trafic de influenţă, fiind acuzată de DNA că a cerut unui client de-al său 10.000 euro, din care 7.000 urma să plătească judecătorilor şi procurorilor pentru a fi eliberat un arestat. Simona Filip, avocat în cadrul Baroului Dolj, a pretins unui client de-al său suma de 10.000 euro pentru a-l elibera din arestul preventiv, după ce acesta formulase mai multe solicitări pentru a fi pus în libertate, toate cererile fiind respinse de magistraţii doljeni.

În 17 februarie, Cristian Jipa - judecător la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soţul Ruxandrei Jipa (PSD), membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor - a fost pus sub acuzare într-un dosar privindu-l pe senatorul Cătălin Voicu, separat de cel în care parlamentarul este cercetat alături de oamenii de afaceri Costel Căşuneanu, Marius Locic şi de judecătorul Florin Costiniu.

Cazul senatorului PSD Cătălin Voicu a declanşat cel mai mare scandal de corupţie din justiţie, înregistrându-se şi o premieră, în 10 aprilie, prin arestarea judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) Florin Costiniu.

În acest caz al DNA, preşedintele Secţiei civile a instanţei supreme, Florin Costiniu (pensionat în 8 septembrie) a fost acuzat de complicitate la traficul de influenţă comis de senatorul Voicu, respectiv că ar fi intervenit pe lângă colegi judecători de la Secţia de contencios administrativ de la ICCJ pentru soluţionarea unui dosar în favoarea omului de afaceri Costel Căşuneanu.

Potrivit DNA, Căşuneanu i-ar fi cerut senatorului PSD Cătălin Voicu să intervină pe lângă judecătorii instanţei supreme pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial dintre SC PA&CO Internaţional SRL Bacău şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Astfel, senatorul Voicu ar fi pretins şi ar fi primit de la Costel Căşuneanu foloase necuvenite în cuantum de 200.000 de euro, folosind în discuţiile purtate termenul de "împrumut", pentru a disimula fapta de corupţie.

În 29 martie, în plin scandal generat de cazul de corupţie în care actor principal a fost senatorul Cătălin Voicu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, recomanda membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să adopte o declaraţie simbol, un mesaj transparent şi dezinvolt către sistemul judiciar, prin care să fie dezavuată orice încălcare a deontologiei profesiei de magistrat. "Cred că CSM trebuie să afişeze mai străveziu, aşa, mai transparent şi mai dezinvolt o detaşare de orice umbră de toleranţă faţă de lipsa de integritate. Sigur că în plan individual fiecare dintre noi, membrii CSM, şi eu sunt membru CSM, declarăm acest lucru, dar cred că ar sta bine să facem şi o declaraţie a plenului fără niciun fel de trimitere la vreun caz sau altul, fără să punem în discuţie prezumţia de nevinovăţie, dimpotrivă, chiar să aşezăm la baza acestei declaraţii principiul prezumţiei de nevinovăţie, dar, în acelaşi timp, să fie limpede pentru toată lumea", afirma Predoiu.

Totodată, peste 400 de magistraţi au semnat o petiţie în semn de protest faţă de faptul că judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, deşi erau puşi sub acuzare de DNA, continuau să judece dosare, magistraţii indicând CSM că fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritatea şi demnitatea.

Ministrul Predoiu declara că protestul sutelor de magistraţi în ceea ce priveşte implicarea unor judecători în cazuri de corupţie arată că sistemul judiciar este viu şi că reacţionează la ceea ce se întâmplă cu el. "În opinia mea, asistăm la încheierea unei etape, ca să nu spun a unei epoci, pentru că evocă vremuri de mai puţină fericită amintire, dar este limpede că se termină un arc, de 20 de ani, şi probabil că asistăm la naşterea unui nou ciclu de dezvoltare a sistemului judiciar. Eu sper ca, în acest nou ciclu, să facem un pas înainte, să lăsăm în urmă problemele de integritate, să lăsăm în urmă problemele de corupţie, acolo unde ele există - sectorial şi punctual - în sistemul judiciar şi să dublăm independenţa câştigată în ultimii 20 de ani, independenţa magistraţilor, cu mai multă responsabilitate şi cu integritate", arăta Predoiu.

A doua zi după afirmaţiile lui Predoiu, în 30 martie, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Andreas von Mettenheim, declara că, potrivit informaţiilor pe care le are din politica românească, ideea că va fi judecat cazul Voicu este privită ca un element pozitiv în ceea ce priveşte reforma justiţiei. "Nu ştiu detaliile cazului Voicu, aşa că nu vreau să mă pronunţ în acest caz particular. Dar, din ceea ce am aflat de la toate segmentele politice româneşti, ideea că acest caz urmează să fie judecat, să fie adus în faţa justiţiei, este privită ca un element foarte pozitiv în ceea ce priveşte reforma justiţiei din România", spunea el.

În aceeaşi zi, 30 martie, instanţa supremă l-a arestat pe Cătălin Voicu, sub acuzaţiile de trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată. În rezoluţiile de începere a urmăririi penale şi în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale procurorii afirmă că, în perioada iulie - septembrie 2009, Cătălin Voicu, "prevalându-se de prerogativele ce derivă din calitatea sa de senator", a primit de la Costel Căşuneanu, în două tranşe, sumele de 250.000 de lei (echivalentul a 60.000 de euro) şi 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Florin Costiniu, preşedintele Secţiei civile-n.r.), în vederea adoptării unei soluţii favorabile societăţii comerciale la care omul de afaceri era asociat.

De asemenea, în luna august 2009, Cătălin Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale. În a doua jumătate a anului 2009, Cătălin Voicu ar fi cerut unor persoane cu influenţă în sfera politică să îi acorde sprijin politic în ocuparea unei funcţii în Guvern, în schimbul intervenţiilor sale pe lângă magistraţi în vederea pronunţării unor hotărâri favorabile în dosare în care respectivele persoane aveau interese.

De asemenea, susţin procurorii, Voicu a pretins unei persoane foloase patrimoniale constând în facilitarea obţinerii pentru firme aflate în sfera sa de interes a unor contracte de achiziţii publice la autorităţi contractante din judeţul Constanţa.

În 10 aprilie, un complet de trei judecători al ICCJ a dispus arestarea, pentru 29 de zile, a lui Florin Costiniu şi a oamenilor de afaceri Costel Căşuneanu şi Marisu Locic.

Decizia de arestare a lui Florin Costiniu constituie o premieră, fiind pentru prima dată în sistemul judiciar românesc când împotriva unui judecător de la cea mai înaltă instanţă din România, respectiv Înalta Curte de Casaţei şi Justiţie, se ia o astfel de măsură.

Cei trei au fost eliberaţi în 12 aprilie, ulterior fiind deferiţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Voicu este încă menţinut în arest, în timp ce ceilalţi trei acuzaţi sunt judecaţi în stare de libertate.

În 9 martie, Neliana Ursachi, avocată din Baroul Hunedoara, a fost arestată după ce ar fi primit 5.500 de lei de la o persoană căreia i-a spus că va interveni la judecători de la Tribunalul Hunedoara pentru a-i da o soluţie favorabilă într-un dosar civil.

În 31 martie, judecătorul Valentin Popescu, vicepreşedintele Judecătoriei Petroşani, a fost arestat pentru fapte de corupţie. Popescu a fost trimis în judecată în 7 mai, Curtea de Apel Alba Iulia condamnându-l la 3,6 ani de detenţie, iar, în 26 august, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat defintiv asupra vinovăţiei magistratului.

În 16 aprilie, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Năsăud a fost trimis în judecată pentru că acceptat contruirea unui pod până la casa sa de vacanţă, în schimbul căreia urma să intervină pe lângă un judecător pentru a-l ajuta pe constructor să obţină o soluţie favorabilă într-un litigiu civil. Procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Adriana Veturia Moldovan, fost prim-procuror la Parchetul Judecătoriei Năsăud, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, primire de foloase necuvenite, instigare la fals intelectual; Petru Rus, judecător la Judecătoria Năsăud, pentru fals intelectual; Basile Ruşti şi pe Ioan Scurtu, pentru cumpărare de influenţă.

Potrivit rechizitoriului, în cursul lunilor aprilie-mai 2009, Moldovan, în calitate de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, a acceptat şi primit de la inculpatul Scurtu Ioan edificarea cu titlu gratuit a unui pod în valoare de 30.000 de lei peste pârâul din comuna Şanţ, judeţul Bistriţa Năsăud, lângă complexul turistic Poiana Zânelor, la casa de vacanţă a procuroarei. În schimb, ea a promis că va interveni pe lângă Rus Petru, judecător la Judecătoria Năsăud, pentru a-l determina să pronunţe o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului Scurtu Ioan într-o cauză civilă în care acesta din urmă avea calitatea de reclamant.

De asemenea, în cursul lunilor mai-iunie 2009, Moldovan a pretins şi a primit de la inculpatul Ruşti Vasile suma de 2.000 lei pentru ca, prin afirmarea influenţei de care se bucura asupra unor magistraţi de la instanţele şi parchetele din judeţul Bistriţa Năsăud, să intervină la aceştia pentru a obţine o soluţie favorabilă în cauza penală în care fratele inculpatului Ruşti Vasile era cercetat penal în stare de arest preventiv pentru infracţiunea de viol.

În 21 mai 2009, Moldovan l-a determinat pe judecătorul Rus să redacteze o încheiere într-o cauză penală în care să menţioneze în locul său numele unui alt procuror de şedinţă pentru a ascunde o stare de incompatibilitate a ei în respectiva cauză penală, stare atrasă de faptul că avocat în procesul respectiv era chiar fiul inculpatei. În 25 mai 2009, Rus a redactat încheierea respectivă în sensul solicitării inculpatei Moldovan.

Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Cluj.

În 23 aprilie, prim-procurorul Nelu Carpen de la Parchetul Buftea a fost arestat, după ce a cerut 4.000 de euro pentru a ajuta un acuzat într-un dosar, fiind identificat de DNA un grup infracţional organizat pentru fapte de corupţie în legătură cu derularea unor anchete. În caz a fost arestat şi avocatul Adrian Zamfirachi, care a cerut 75.000 euro de la persoane cărora le promitea soluţii favorabile.

Procurorii DNA au stabilit că, în perioada octombrie - decembrie 2009, Carpen, în calitate de şef al Parchetului Judecătoriei Buftea, a pretins de la două persoane, printr-un intermediar, 4.000 de euro pentru a facilita dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată faţă de una dintre aceste persoane, într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului pe care-l conducea. În acest sens, Carpen a influenţat ancheta, rechizitoriul emis a fost infirmat, probele au fost administrate fraudulos, iar acuzatul a fost învăţat ce atitudine să adopte în cadrul unor proceduri judiciare.

În iulie 2009, procurorul şi alte două persoane au constituit un grup infracţional organizat a cărui activitate s-a desfăşurat în perioada iulie 2009 - martie 2010, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie. "Aceste acţiuni, derulate în mod coordonat, vizau: racolarea unor persoane cercetate penal interesate să obţină măsuri judiciare favorabile, în schimbul remiterii unor sume de bani şi altor bunuri pentru influenţarea sau coruperea magistraţilor; asigurarea transmiterii foloaselor pretinse în cadrul grupării infracţionale; facilitarea dispunerii unor soluţii de netrimitere în judecată în diferite cauze penale aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea şi a altor unităţi de parchet", susţine DNA.

Între septembrie 2009 - martie 2010, inculpatul Carpen Nelu, împreună cu cele două persoane din cadrul grupului infracţional organizat, a înlesnit obţinerea unor soluţii de netrimitere în judecată în două cauze penale. În octombrie 2009, Adrian Richartt Zamfirachi, avocat în Baroul Bucureşti, şi alte trei persoane au constituit un grup infracţional organizat, a cărui activitate s-a desfăşurat în perioada octombrie 2009 - martie 2010, în scopul comiterii unor infracţiuni de corupţie.

Aceştia au racolat persoane cercetate penal interesate să obţină măsuri judiciare favorabile în schimbul remiterii unor sume de bani şi a altor bunuri. În perioada decembrie 2009 - februarie 2010, Zamfirachi a pretins 15.000 euro şi a primit 11.000 euro de la două persoane, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi ai Tribunalului Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate a unei alte persoane, cercetată în stare de arest preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

De asemenea, în perioada decembrie 2009 - martie 2010, Zamfirachi a pretins şi primit suma de aproximativ 45.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor din cadrul Tribunalului Bucureşti şi ai Curţii de Apel Bucureşti, pentru a-i determina să pronunţe o hotărâre de punere în libertate unei alte persoane arestate preventiv într-o cauză penală aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti, precum şi pentru facilitarea aplicării unei pedepse mai blânde, au stabilit procurorii.

Totodată, pentru a asigura punerea în libertate şi reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă aplicabile acelei persoane arestate preventiv, în martie 2010, avocatul a pretins suma de 15.000 euro de la persoana de la care anterior primise 45.000 euro, lăsând să se creadă că ar avea influenţă asupra unui procuror de la DIICOT şi asupra unor poliţişti din cadrul structurii de crimă organizată a Poliţiei Române, în legătură cu organizarea unui flagrant realizat în temeiul unui denunţ mincinos formulat de persoana arestată preventiv.

În 16 iulie, Carpen şi Zamfirachi au fost trimişi în judecată, iar în 25 noiembrie, procurorul a fost pus în libertate. Dosarul se judecă la Curtea de Apel Braşov.

În 27 aprilie, o avocată din Neamţ a fost arestată, după ce a fost prinsă când primea bani de la o persoană, căreia îi spusese că are influenţă pe lângă judecătorii Secţiei civile a Tribunalului Neamţ, putând obţine astfel o hotărâre favorabilă într-un dosar privind o revendicare imobiliară. Potrivit anchetatorilor, în perioada 15-26 aprilie 2010, Ana-Alina Postelnicu i-ar fi pretins unei persoane, care ulterior a denunţat-o, suma de 1.000 euro, dând de înţeles că are influenţă pe lângă judecători din cadrul Tribunalului Neamţ - Secţia civilă, în scopul obţinerii unei hotărâri favorabile într-un dosar aflat pe rolul acestei secţii, având ca obiect revendicare imobiliară şi grăniţuire (acţiune pentru delimitarea proprietăţilor învecinate-n.r.). În 18 mai, avocata a fost trimisă în judecată.

În 6 mai, avocatul Alexandru Ioniţă Leancă din Baroul Argeş a fost arestat. Potrivit procurorilor DNA, în 3 mai 2010, Leancă, în calitate de avocat al reprezentanţilor unei societăţi comerciale din Piteşti (denunţători în cauză), prevalându-se de o influenţă reală asupra unui judecător din cadrul Tribunalului Comercial Argeş, a pretins 14.000 lei, sumă pe care să o dea magistratului în scopul pronunţării unei hotărâri judecătoreşti favorabile denunţătorilor, într-un litigiu comercial.

La data de 4 mai 2010, avocatul Ioniţă Leancă a primit 800 de euro din banii pretinşi, iar a doua zi el a fost prins în flagrant delict de către procurori imediat după ce a primit de la denunţător 2.600 de euro, reprezentând a doua tranşă din suma cerută.

Pentru a crea aparenţa de legalitate a faptelor sale, Leancă a întocmit o chitanţă în care a menţionat, în fals, că a încasat 8.000 lei de la firma denunţătorilor, cu titlu de onorariu de avocat.

Tot în 6 mai, judecătorul Laurenţiu Anghel de la Tribunalul Dolj şi avocaţii Ion Militaru şi Octavian Tiberius Ciucă, au fost arestaţi, după ce un deţinut din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, Sergiu Stănăgoi i-a denunţat.

Laurenţiu Anghel a fost implicat în judecarea mai multor dosare privind oameni de afaceri controversaţi din Craiova, între care Constantin Dâlgoci, acuzat că a prejudiciat bugetul de stat cu peste 600.000 de lei prin returnări ilegale de TVA. În 1 februarie 2010, printr-o decizie a completului de judecată din care făcea parte Laurenţiu Anghel, Ionuţ Dinu, fiul unui poliţist craiovean, care a împuşcat în cap o tânără, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost schimbată încadrarea juridică din omor în ucidere din culpă. Totodată, numele magistratului Laurenţiu Anghel este legat şi de cazul lui Ion Stelică Mihai, un cunoscut al lumii interlope din Strehaia, care a fost condamnat definitiv în aprilie 2004 de instanţa supremă, dar a fost eliberat, în noiembrie acelaşi an, printr-o decizie a Tribunalului Dolj care a admis o cerere de revizuire a sentinţei.

În 11 iunie, a fost arestat judecătorul Bogdan Diaconescu de la Tribunalul Dolj. Potrivit DNA, Bogdan Marius Diaconescu a primit prin intermediul altor persoane suma de 15.000 euro, de la trei denunţători judecaţi în stare de arest preventiv într-un dosar penal instrumentat de magistrat, aflat pe rolul Tribunalului Dolj. În schimbul banilor, judecătorul Diaconescu urma să dispună judecarea în libertate a celor trei denunţători, iar în final să le dea o pedeapsă blândă.

Diaconescu a primit banii prin intermediul colegului său, judecătorul Traian Laurenţiu Anghel, în baza unei înţelegeri, după ce, în aceeaşi zi, a modificat sentinţa penală reducând de la cinci la patru ani închisoare pedeapsa aplicată iniţial celor trei denunţători pe care îi judeca.

Cei 15.000 de euro reprezintă o parte din totalul de 45.000 de euro, bani pretinşi şi primiţi de la denunţători, printr-un intermediar, de avocatul Ion Militaru. Cei 30.000 de euro diferenţă au fost împărţiţi astfel: 25.000 euro - avocaţii Ion Militaru şi Octavian Tiberius Ciucă şi 5.000 - judecătorul Anghel.

În 10 septembrie, a fost arestat şeful Parchetului Sânnicolau Mare, Ciprian Zamfirescu, având gradul profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit anchetatorilor, în perioada iunie 2009-8 septembrie 2010, Zamfirescu ar fi acceptat promisiunea unei recompense băneşti şi a primit 1.500 euro şi 12.600 lei (echivalentul a 3.000 euro) de la angajatul unei firme specializate în servicii de pază, pentru ca, în schimb, să îşi exercite influenţa rezultând din poziţia sa de prim-procuror şi din relaţiile de prietenie asupra unuia dintre directorii unei societăţi comerciale, astfel încât firma respectivă să încheie un contract de prestări de servicii cu societatea de pază a angajatului.

Contractul a fost încheiat pentru perioada 1 aprilie 2010 - 31 decembrie 2012, firma de pază urmând să presteze servicii pentru societatea comercială pe lângă care a intervenit Zamfirescu.

În luna martie 2010, Zamfirescu şi angajatul firmei de pază au stabilit, de comun acord, ca recompensa materială promisă anterior încheierii contractului să îi fie remisă prim-procurorului pe tot parcursul derulării contractului, respectiv câte 1.000 euro lunar, la jumătatea fiecărei luni, după efectuarea plătii de la beneficiar la prestator.

DNA, în 28 octombrie, a trimis cazul pentru judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 14 septembrie instanţa supremă a dispus punerea în libertate a procurorului.

În 16 septembrie, procurorul şef al Parchetului Curţii de Apel Galaţi, Dinu Gâlcă, a fost deferit justiţiei, pentru corupţie şi şantaj, într-o afacere în care sunt acuzaţi procurori, notari, poliţişti, alţi reprezentanţi ai statului, administratori de firme, dar şi un director local de ziar.

Potrivit rechizitoriului, în perioada februarie-iulie 2009, Dinu Gâlcă - procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi fratele fostului preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Gâlcă - ar fi pretins, acceptat promisiunea oferirii şi primit de la inculpatul Bogdan Vasile, administrator al SC Ciscom Focşani, diverse foloase necuvenite (cum ar fi mese gratuite la restaurant şi produse alimentare în valoare de 3.200 lei) în scopul de a determina pe funcţionarii Prefecturii Vrancea să elibereze în favoarea inculpatului Bogdan Vasile un titlu de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 15 hectare situat în intravilanul municipiului Focşani. Eliberarea actului respectiv urma să se realizeze în detrimentul altor persoane îndreptăţite să primească titlul de proprietate respectiv.

În luna iunie 2009, Gâlcă ar fi acceptat promisiunea oferirii unor foloase materiale (cum ar fi produse alimentare), în scopul de a determina un procuror din cadrul Parchetului Tribunalului Galaţi să nu efectueze cercetări şi să adopte o soluţie de netrimitere în judecată a unei persoane cercetată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. În luna mai 2009, Gâlcă, în aceeaşi calitate, ar fi acceptat propunerea lui Dumitru Cozma, notar public, de a constrânge o persoană să înmâneze suma de 5.000 lei lui Cozma Dumitru sub ameninţarea că, în caz contrar, i se va întocmi un dosar penal şi că va fi chemată în mod repetat la organele de urmărire penală, cu consecinţa aplicării unei pedepse cu închisoarea.

La rândul său, Şerban Alexandru, în perioada aprilie-septembrie 2009, în calitate de şef al Postului de Poliţie Vânători, judeţul Galaţi, ar fi acceptat propunerea lui Cozma Dumitru şi ar fi exercitat asupra persoanei respective acelaşi tip de presiuni, în mod repetat. Întocmirea dosarului penal s-a realizat deşi starea de fapt era de competenţa unei instanţe civile. În aceste condiţii, persoana ameninţată i-ar fi remis inculpatului Cozma Dumitru suma de 2.000 lei, sumă care nu i-ar fi fost remisă în condiţii normale.

În perioada aprilie-iunie 2009, Dinu Gâlcă ar fi acceptat promisiunea oferirii şi a primit foloase necuvenite de la inculpatul Tudosă Petrică promiţându-i că va obţine menţinerea sa în funcţia de director coordonator sau cel puţin de director coordonator adjunct la Direcţia Silvică Vrancea prin influenţa pe care o are asupra unor funcţionari publici. Acţiunea s-ar fi realizat prin intermediul inculpaţilor Popescu Ion şi Bălan Alexandru şi ar fi avut drept consecinţă menţinerea lui Tudosă Petrică în funcţia respectivă.

Fiind audiaţi în calitate de martori în prezentul dosar penal, inculpaţii Popescu Ion şi Bălan Alexandru au făcut afirmaţii mincinoase, în sensul că Gâlcă Dinu nu le-ar fi cerut să intervină pe lângă funcţionarii publici respectivi pentru menţinerea în funcţie a lui Tudosă Petrică. Foloasele pretinse şi primite de Gâlcă Dinu de la Tudosă Petrică au constat în înlesnirea întocmirii şi aprobării documentaţiei pentru schimbarea destinaţiei terenului forestier deţinut de mătuşa soţiei lui Gâlcă Dinu, transmis acestuia prin testament, în localitatea Lepşa, comuna Tulnici, judeţul Vrancea, plata contravalorii construcţiei gardului împrejmuitor la acest teren, în sumă de 1.000 lei şi materialele necesare construcţiei acestuia în valoare de 2.241,06 lei cât şi înlesnirea construcţiei unei vile pe acelaşi teren. Pentru a crea aparenţa de legalitate a achiziţionării materialelor de construcţie menţionate, Gâlcă l-ar fi determinat pe inculpatul Dumitraşcu Dorel, administrator al SC Dorecom Impex SRL, să întocmească în fals şi să înregistreze în evidenţa contabilă a firmei sale mai multe documente contabile (bonuri fiscale, avize de însoţire a mărfii). O parte din aceste acte contabile le-a remis lui Dinu Gâlcă, iar pe altele le-a prezentat procurorilor anticorupţie cu ocazia efectuării cercetărilor în acest dosar penal.

Citeşte continuarea...