Judecătoria Sectorului 4: Timpul executat de Vîntu din pedeapsă, insuficient pentru scopul educativ al pedepsei

Tot în motivare se precizează că Vîntu, în timpul detenţiei, a fost sancţionat disciplinar de două ori şi recompensat o dată

"În ce priveşte comportamentul pe perioada detenţiei, instanţa reţine că acesta a fost unul oscilant, iar timpul petrecut în detenţie nu este suficient pentru reeducare. Deţinutul, aflat la prima analiză a comisiei, a fost sancţionat disciplinar de două ori şi recompensat o dată. Se mai reţine că, în ultima parte a executării pedepsei, petentul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, neevidenţiindu-se în nicio modalitate prin comportamentul său în locul de deţinere", arată Judecătoria Sectorului (JS) 4, în motivarea deciziei.

Instanţa mai menţionează că participarea lui Vîntu la activităţile desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere şi recompensa obţinută nu reprezintă "dovezi temeinice de îndreptare".

"Instanţa constată că persoana deţinută a executat fracţia de 2/3 din pedeapsă pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiţionate, deci condiţia legală relativă la timpul din pedeapsă ce trebuie executat este îndeplinită. Deşi petentul condamnat a executat fracţia de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, această împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocaţie la acordarea beneficiului liberării condiţionate, oportunitatea acordării liberării condiţionate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanţei de judecată", mai arată JS 4, în motivarea deciziei de respingere a cererii de liberare condiţionată formulate de Sorin Ovidiu Vîntu.

Omul de afaceri mai poate cere liberarea condiţionată după 22 august, a precizat instanţa.

În 26 mai, cererea de liberare condiţionată formulată de Sorin Ovidiu Vîntu - încarcerat după condamnarea la închisoare din dosarul privind favorizarea lui Nicolae Popa - a fost respinsă ca nefondată de magistraţii de la Judecătoria Sectorului 4

Soluţia nu este definitivă şi poate fi contestată la Tribunalul Bucureşti.

În cererea de liberare, avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu au inserat caracterizarea omului de afaceri, realizată de reprezentanţii Penitenciarului Jilava în perioada în care a executat pedeapsa primită în dosarul privind şantajarea lui Sebastian Ghiță. Din aceasta rezultă că Vîntu "are o personalitate matură, abilitatea de a se adapta normelor şi regulilor unui grup stabil, conduita echilibrată, este o persoană inteligentă, întreprinzătoare, activă social".

"În privinţa comportamentului petentului în perioada de libertate intervenită între cele două condamnări vă rugăm să observaţi că petentul a avut o conduită conformă cu normele de convieţuire socială, acordând o încredere sportiă justiţiei în general şi rolului social al acesteia, în condiţiile în care a apelat la organele judiciare ale Statului, formulând un denunţ (...) cu privire la săvâr;irea unei infracţiuni de trafic de influenţă (...) de către inculpatul Obreja Rudel", semai precizează în cererea de liberare condiţionată.

Potrivit articolului 587 din noul Cod de procedură penală, liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere.

Vîntu se află la penitenciar după ce a fost condamnat definitiv, în 24 ianuarie, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul favorizării lui Nicolae Popa.

El a fost eliberat la 1 mai 2013, din Penitenciarul Jilava, după ce a executat un an de închisoare pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă.

Vîntu a mai fost trimis în judecată, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan, Gheorghe Şupeală şi alte şapte persoane, în 31 ianuarie, pentru spălare de bani şi delapidarea patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Omul de afaceri este judecat şi în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii, fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare.