Judecătoria Sectorului 5: Procurorii nu au adus probe ştiinţifice ale flagrantului delict în cazul de şantaj al lui Vîntu

Judecătoria Sectorului 5 arată, într-o informare emisă vineri noapte, că nu poate pune la dispoziţia presei motivarea integrală în cazul deciziei prin care a respins ca neîntemeiată propunerea procurorilor Parchetului instanţei supreme, în cazul de şantaj de care sunt acuzaţi Sorin Ovidiu Vîntu şi Cezar Ilie.

În schimb, instanţa a remis un rezumat cenzurat al motivării în care enumeră pe scurt patru dintre motivele pentru care judecătorul a refuzat emiterea mandatelor de arestare pe numele celor doi.

"Prin încheierea din 21.04.2011 pronunţată în dosarul nr. 7667/302/2011, instanţa a respins propunerea de arestare, apreciind că nu sunt indicii suficiente din care să se poată desprinde concluzia plauzibilă că inculpaţii au comis acţiuni ce ar putea reprezenta elementul material al infracţiunii de şantaj", se arată îndocumentul citat.

Astfel, cu privire la constrângerea ca partea vătămată - Sebastian Ghiţă - să accepte un act adiţional, ce ar afecta realizarea obiectivelor din contractul de management, instanţa a reţinut că "acesta nu a precizat în ce ar consta modificarea clauzelor contractuale şi care ar fi conţinutul actului adiţional ce era constrânsă să îl semneze".

"Referitor la acţiunea inculpaţilor de a intra cu forţa, împreună cu alte persoane, în spaţiul Asesoft şi Realitatea TV şi de a profera ameninţări, s-a constatat, din planşele foto prezentate, că nu s-a putut observa vreo persoană exercitând acte de violenţă şi nici nu a fost identificată sau audiată vreuna din persoanele care apar în aceste fotografii, pentru a confirma sau infirma susţinerile părţilor", mai notează instanţa în motivarea deciziei.

Referitor la convorbirea din 2 aprilie, "ocazie cu care se pretinde că s-ar fi proferat ameninţarea cu suprimarea fizică a lui Sebastian Ghiţă", solicitându-se plata sumei de 200.000 de euro, instanţa a reţinut că "proba prezentată nu constituie înregistrarea integrală a discuţiei, iar cuprinsul acesteia nu poate fi considerat a reprezenta o acţiune de ameninţare, având în vedere conţinutul cu neputinţă de crezut al majorităţii acestor afirmaţii, precum şi contextul dialogului dintre partea vătămată şi inculpatul Sorin Ovidiu Vîntu cu privire la clauzele contractului, context în care inculpatul enumeră şi alte opţiuni precum să îi dea părţii vătămate banii investiţi, să denunţe personal contractul şi să se adreseze instanţei judecătoreşti pentru soluţionarea litigiului sau să se înţeleagă".

"Sub aspectul flagrantului, instanţa a avut în vedere că nu s-au administrat probe ştiinţifice din care să poată fi trasă concluzia certă că inculpatul Ilie Ion Cezar a primit sumă de bani", mai notează instanţa.

Referitor la situaţia lui Ilie Ion Cezar, instanţa arată că "nu s-a constatat existenţa vreunei activităţi ce ar putea fi calificată drept ameninţare".

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a decis, joi seară, că Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar pot fi cercetaţi în libertate în dosarul în care sunt acuzaţi de şantajarea lui Sebastian Ghiţă, respingând propunerea procurorilor de arestare preventivă a celor doi pe perioada umăririi penale.

Recursul în acest caz se va judeca, vineri, la Tribunalul Bucureşti.

Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au dispus, în 19 aprilie, începerea urmăririi penale în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu şi a lui Ion Ilie Cezar, pentru şantaj, cei doi fiind reţinuţi miercuri.

Procurorii Parchetului instanţei supreme susţin, în propunerea de arestare preventivă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, că acesta nu s-a abţinut de la repetarea infracţiunilor, deşi în cazul său era luată o măsură preventivă de către instanţă, anchetatorii indicând periculozitatea sporită a faptelor sale.

Potrivit procurorilor, în perioada martie - aprilie 2011, sub ameninţarea denunţării unilaterale a unui contract de consultanţă şi management, Vîntu i-a pretins lui Sebastian Ghiţă suma de 150.000 de euro.

"Actele de ameninţare şi constrângere au fost întreprinse de inculpatul Vîntu atât personal, cât şi prin intermediul inculpatului Cezar, care la rândul său urma să obţină un folos injust. Inculpatul Vîntu a recurs la ameninţări cu moartea la adresa părţii vătămate şi a familiei, de natură a induce acesteia temerea că se pot materializa, fapt ce l-a determinat să-şi ia măsuri de protecţie", se arată într-un comunicat de presă al Parchetului instanţei supreme.

Sorin Ovidiu Vîntu şi Ion Ilie Cezar au fost ridicaţi în urma unui flagrant delict organizat de procurori, care au marcat cei 150.000 de euro pretinşi de patronul Realitatea de la Sebastian Ghiţă, pentru a nu-i rezilia contractul de management după ce acesta a investit patru milioane de euro.

Echipa de flagrant condusă de procurori l-a prins, miercuri, în jurul orei 17.00, la sediul Realitatea Media, pe Ion Ilie Cezar (fost Berbeci) după ce a primit de la Alexandru Iacobescu suma de 150.000 de euro.

Miercuri era data limită la care Sebastian Ghiţă trebuia să plătească 200.000 de euro pentru ca Sorin Ovidiu Vîntu să nu rezilieze contractul de management al Realităţii. Ghiţă a spus că plăteşte 150.000 de euro lunar şi a încercat, iniţial, să amâne termenul stabilit, invocând faptul că trebuie să plătească salariile angajaţilor postului TV Publika.

Pentru că nu a reuşit să ajungă la o înţelegere, miercuri, Ghiţă a plătit 150.000 de euro, prin intermediul lui Alexandru Iacobescu, banii fiind însemnaţi anterior la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, arată procurorii în propunerea de arestare preventivă a lui Vîntu. Iacobescu este martor în dosar.

În 24 octombrie 2010, între SC Realitatea Media SA şi SC Asesoft International SA a fost încheiat "contractul pentru servicii de consultanţă şi management strategic şi asigurarea resurselor de finanţare ale activităţii", semnat între Sorin Freciu, în calitate de reprezentant al Realitatea Media şi Sebastian Ghiţă, în calitate de reprezentant al SC Asesoft International SA, mai spun procurorii.