Judecătorul care trebuia să analize dosarul lui Ponta s-a abţinut. Cauza va ajunge la alt magistrat

Dosarul în care a fost trimis în judecată premierul Victor Ponta, alături de alte patru persoane, printre care senatorul Dan Şova şi directorul Complexului Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel, a fost repartizat aleatoriu, după ce a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi, potrivit unor surse judiciare, trebuia să fie judecat de magistratul Cristina Rotaru.

La termenul de vineri, când urma să fie analizat dosarul, în cameră preliminară, judecătorul Cristina Rotaru s-a abţinut.

Sursele citate nu au putut preciza care sunt motivele abţinerii, dar au arătat că dosarul va intra din nou în procedura repartizării aleatorii, vineri la prânz, urmând să fie desemnat un nou judecător de cameră preliminară de la aceeaşi instanţă.

Judecătorul Cristina Rotaru a făcut parte din completul care a judecat dosarul "Trofeul calităţii" şi a avut o opinie separată în decizia de condamnare, în sensul achitării fostului premier Adrian Năstase.

Premierul Victor Ponta a fost trimis în judecată, joi, de procurorii DNA, pentru 17 infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor, fapte pe care le-ar fi comis în calitate de avocat, reprezentant legal al Cabinetului Individual de Avocat "Ponta Victor-Viorel".

În acelaşi dosar, Dan-Coman Şova, avocat coordonator al Societăţii Civile de Avocaţi "Şova şi Asociaţii", în prezent senator, va fi judecat, pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, fals în înscrisuri sub semnătură privată (17 infracţiuni), evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani. Şova a fost trimis în judecată sub control judiciar.

Procurorii i-au trimis în judecată, în libertate, şi pe Laurenţiu-Dan Ciurel, director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA (CER), acuzat de trei infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, Dumitru Cristea, la data faptelor director general al Complexului Energetic Turceni (CET), acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul, din care una în formă continuată, şi Laurenţiu-Octavian Graure, la data faptelor director economic al CET, acuzat de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru altul.

Dosarul a fost înregistrat în 17 septembrie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii propunând menţinerea măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în timpul cercetării.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor-Viorel Ponta a obţinut de la SCA "Şova şi Asociaţii" suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi care, în realitate, nu s-au efectuat.

Procurorii DNA spun că în 30 august 2007 între SCA "Şova şi Asociaţii", reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat "Ponta Victor-Viorel", reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o "convenţie de conlucrare profesională", având ca obiect "conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea".

Convenţia a fost încheiată pe o perioadă nedeterminată, în aceasta fiind ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar Victor Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro, pentru care va emite o factură lunară.

"Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007 inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel pentru luna octombrie 2007 (lună în care Şova Dan-Coman s-a înţeles cu inculpatul Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes). În data de 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit inculpatului Ponta Victor-Viorel la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexe energetice încheiaseră cu SCA Şova şi Asociaţii alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes)", au arătat procurorii DNA în actul de sesizare a instanţei.

Conform procurorilor anticorupţie, convenţia de conlucrare a fost încheiată în luna decembrie 2008, moment în care Victor Ponta a devenit ministru.

DNA mai spune că în perioada octombrie 2007 - decembrie 2008 pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare Victor Ponta a emis, în calitate de avocat, un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA "Şova şi Asociaţii", care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate.

Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare, mai arată DNA.

"Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi. Din probele administrate a rezultat că, prin încheierea contractului de conlucrare, s-a urmărit bonificarea inculpatului Ponta Victor Viorel pentru contractele încheiate de SCA Şova şi Asociaţii cu complexurile energetice, având în vedere că a rezultat că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă, la nivelul companiilor de stat, nu ar fi existat percepţia că Şova Dan Coman beneficiază de susţinerea inculpatului Ponta Victor Viorel", au precizat procurorii.

Potrivit procurorilor, în 18 iulie 2011, în timpul desfăşurării unui control fiscal, Victor Ponta a răspuns în scris în cadrul unei note explicative la trei întrebări adresate de inspectorii ANAF, în cuprinsul căreia a prezentat o stare de fapt inexistentă, în sensul că a acordat "Consultanţă în dosare penale aflate pe rolul Parchetelor".

Ulterior, pe fondul aceluiaşi control fiscal, Victor Ponta s-ar fi înţeles cu Dan Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică ce ar fi fost prestată de Ponta în cele 16 luni cât a durat convenţia.

"Întrucât specializarea juridică lui Ponta Victor-Viorel este dreptul penal, s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi.
În cursul lunii august 2011, în vederea depunerii la organele fiscale, inculpaţii Şova Dan Coman şi Ponta Victor-Viorel au întocmit în fals 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 - decembrie 2008, prin care atestau că Ponta Victor-Viorel ar fi desfăşurat diferite activităţi juridice în mai multe cauze ale SCA „Şova şi asociaţii” aflate pe rolul instanţelor de judecată. Cele 16 înscrisuri falsificate au fost tehnoredactate prin metoda «copy paste» după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA Şova şi Asociaţii, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte", au scris procurorii în rechizitoriu.

În ceea ce priveşte infracţiunile de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, Victor Ponta şi Dan Şova au disimulat adevărata natură a provenienţei banilor (181.439,98 lei) obţinuţi de Ponta şi justificaţi în baza convenţiei de conlucrare profesională între SCA "Şova şi Asociaţii" şi cabinetul de avocat "Ponta Victor-Viorel". În realitate, susţin procurorii, "banii reprezentau bonificarea lui Victor Ponta în considerarea facilitării, de către acesta, a încheierii şi derulării contractelor de asistenţă juridică a SCA «Şova şi Asociaţii» cu cele două complexuri energetice, cunoscând că banii provin din săvârşirea de infracţiuni".

Procurorii mai spun că o parte din aceste sume a fost folosită, în perioada octombrie 2007 - 2009, inclusiv pentru achiziţionarea în anul 2008 a două apartamente situate în Bucureşti, care ulterior, în anul 2013, au revenit în mod gratuit în proprietatea lui Victor Ponta, în urma lichidării patrimoniului Cabinetului de Avocat "Ponta Victor-Viorel". Totodată, cabinetul de Avocat "Ponta Victor-Viorel" a folosit sumele provenite de la SCA "Şova şi Asociaţii" pentru achitarea unor obligaţii contractuale şi a unor obligaţii fiscale, iar o parte din aceste sume i-au revenit direct actualului premier.

"În perioada 11.11.2008 - iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi, constând în transmiterea dreptului de utilizare cu titlu gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aprox. 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta Victor-Viorel a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi. Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA Şova şi Asociaţii, la solicitarea expresă a lui Ponta Victor-Viorel, care a participat la alegerea acestuia şi l-a preluat personal", mai spune DNA.

Procurorii susţin, de asemenea, că în perioada aprilie 2010 - 2011, în condiţiile în care în presă au apărut o serie de articole cu privire la contractele de asistenţă juridică semnate cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni, Dan Şova a conceput şi semnat 11 înscrisuri denumite procese-verbale ale Adunării Generale a Asociaţilor SCA "Şova şi Asociaţii", înscrisuri antedate şi care prezintă în cuprinsul lor o stare de fapt inexistentă, astfel încât să corespundă interesului actual al inculpatului Şova Dan-Coman.

"Concret, înscrisurile au fost întocmite pentru a susţine ideea că Şova Dan-Coman nu s-ar fi implicat în negocierea contractelor cu cele două complexuri energetice. Respectivele înscrisuri au fost folosite în datele de 01.10.2014 şi 20.02.2015 în faţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, iar unul dintre acestea (procesul-verbal datat 15.01.2007) a fost folosit la data de 27.04.2010 în faţa Tribunalului Bucureşti, în cadrul unui dosar având ca obiect acţiune în răspundere delictuală, mai arată anchetatorii.