Judecătorul Dana Gîrbovan (UNJR): Intenţia lui Klaus Iohannis de a face un referendum discreditează lupta anticorupţie

"Intenţia Preşedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru «continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice» relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică. Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că Preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuare respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?", a scris, pe pagina sa de Facebook, Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Totodată, preşedintele UNJR mai transmite că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu.

"În anticiparea consecinţelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU. Pentru că dacă este cert că se va răspunde DA, ce rost are să cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cât s-au cheltuit în 2012, o sumă echivalentă cu bugetul anual alocat ICCJ? Iar în ipoteza unui răspuns NU, cum va armoniza Preşedintele voinţa poporului de suprimare a luptei împotriva corupţiei cu obligativitatea respectării legii? Din păcate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decât să arate că lupta anti-corupţie a devenit un slogan, iar justiţia continuă să fie folosită ca armă în bătăliile politice", a mai spus Dana Gîrbovan.

Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat marţi procedura privind organizarea unui referendum naţional privind ''continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice".

''În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional: continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice. Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată'', se arată în scrisoarea adresată de şeful statului preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, premierul Sorin Grindeanu a fost informat despre declanşarea referendumului.

Potrivit legii, preşedintele trebuie să consulte Parlamentul care are termen 20 de zile calendaristice să prezinte un punct de vedere asupra referendumului iniţiat de acesta. În cazul în care legislativul nu răspunde, preşedintele poate emite decretul de organizare a referendumului.

Potrivit Legii 3 din anul 2000 actualizată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de preşedinte urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitare.

Legea prevede ca în cazul în care Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere, şeful statului poate emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.