Judecătorul de la Curtea de Apel Oradea acuzat de corupţie va fi cercetat în libertate

Curtea de Apel Oradea a respins, sâmbătă seară, cererea procurorilor DNA de arestare a judecătorului Mircea Puşcaş, considerând că măsura este netemeinică şi că nu sunt indicii şi probe care să susţină o asemenea măsură restrictivă, soluţia fiind atacată cu recurs.

Din aceleaşi motive, Curtea de Apel Oradea a respins şi cererea de arestare a lui Marcel Piştuca, cel prin intermediul căruia judecătorul urma să primească banii, şi el reţinut de DNA.

Magistraţii Curţii de Apel Oradea au decis însă în cazul ambilor obligaţia de a nu părăsi ţara. Printre condiţiile impuse atât lui Puşcaş, cât şi lui Piştuca se numără aceea de a nu lua legătura cu denunţătorul, martorii şi să nu vorbească între ei, direct sau indirect, prin rude sau apropiaţi.

Procurorul DNA Ciprian Man a declarat recurs imediat după pronunţare.

În cursul procesului, cei doi inculpaţi au fost audiaţi, după care au plecat. După ce au fost prezenţi la judecată, Puşcaş şi avocatul lui nu au venit la pronunţare.

Înainte să se pronunţe soluţia, din sala de judecată a ieşit soţia lui Marcel Piştuca şi le-a spus celor din grupul de susţinători ai celor doi inculpaţi că "va fi bine".

La plecarea de la instanţă, nici Marcel Piştuca, şi nici avocatul său, Lucian Chisăliţă, nu au vrut să ofere declaraţii presei.

Hotărârea a fost pronunţată, sâmbătă seară, de judecătoarea Lenuţa Stan, de la Secţia Civilă, membră în Colegiul de Conducere a Curţii de Apel. Iniţial, magistratul desemnat să prezideze şedinţa în primă fază a fost iniţial judecătoarea Florica Roman, de la Secţia Civilă, deoarece toţi cei de la Secţia Penală au decis să se abţină, fiind vorba despre un coleg de-al lor.

Tehnica este uzitată la nivelul instanţelor, pentru că, deşi judecătorii sunt repartizaţi pe secţii, acest lucru nu înseamnă că judecă exclusiv în acea materie. Dacă toţi magistraţii unei secţii sunt incompatibili, cauza se judecă de către magistraţii de la permanenţă din următoarea secţie, care, în această situaţie, este cea Civilă. Astfel, s-a luat decizia ca procesul să fie judecat de magistrata Florica Roman.

Situaţia a stârnit controverse din ambele părţi. Avocatul magistratului Mircea Puşcaş, Ovidiu Buduşan, a invocat faptul că în Codul de Procedură Penală se prevede că, în astfel de cazuri, când toţi judecătorii Secţiei Penale se abţin, trebuie trimisă o solicitare la instanţa supremă, care să decidă mutarea procesului la o altă instanţă.

"Sunt norme imperative, care prevăd că în astfel de cazuri Înalta Curte de casaţie şi Justiţie este cea care trebuie să desemneze o altă instanţă de acelaşi rang, care trebuie să judece cazul", a declarat Buduşan.

Procurorul DNA Ciprian Man a cerut însă recuzarea judecătoarei Florica Roman, motivând că are suspiciuni "legate de activitatea profesională a acesteia", pe care însă nu le-a nominalizat în şedinţa de judecată. Astfel, Roman a decis să se desesizeze, iar incidentul a fost analizat de un complet special învestit de Curtea de Apel, care soluţionează astfel de incidente de procedură.

Surse judiciare au declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că judecătoarea Florica Roman este în atenţia DNA într-un dosar legat de modul în care a fost soluţionată o contestaţie în anulare judecată de aceasta într-un caz de viol. Conform aceloraşi surse, procurorii au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, cerând cercetarea disciplinară a judecătoarei.

Completul a analizat atât solicitarea de recuzare a DNA, cât şi cererea avocatului lui Puşcaş, a admis cererea de recuzare a procurorului DNA şi a schimbat judecătorul desemnat iniţial să analizeze cererea de arestare a lui Mircea Puşcaş, noul magistrat fiind Lenuţa Stan, tot de la Secţia Civilă, membră în Colegiul de Conducere a Curţii de Apel Oradea.

Procurorii DNA au cerut arestarea judecătorului Mircea Puşcaş, de la Curtea de Apel Oradea, după ce acesta ar fi cerut unei persoane judecate în mai multe dosare 51.500 de euro, din care ar fi primit 21.500 de euro, promiţând că intervine la magistraţi să dispună soluţii favorabile.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Oradea îi cercetează în acest dosar pe judecătorul Mircea Puşcaş, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă, şi pe Marcel Piştuca, pentru complicitate la trafic de influenţă, se arată într-un comunicat de presă al DNA remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

Procurorii arată, în Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale, că în 2009, Mircea Puşcaş, în acel an judecător la Tribunalul Bihor, a pretins şi primit 1.500 de euro de la o persoană judecată într-un dosar penal, denunţător în acestă cauză, căreia i-a spus că poate interveni la un judecător de la o instanţă din Oradea pentru a-l determina să pronunţe o pedeapsă cu suspendare condiţionată.

De asemenea, procurorii îl acuză pe judecătorul Mircea Puşcaş că, în 2011, ar fi pretins 50.000 de euro, prin intermediul lui Marcel Piştuca, pentru a interveni pe lângă judecători din cadrul Curţii de Apel Oradea şi a-i determina să pronunţe faţă de acelaşi denunţător o soluţie de achitare într-o altă cauză penală.

Din cei 50.000 de euro ceruţi, judecătorul ar fi primit de la denunţător 20.000 de euro, atât direct, cât şi prin intermediul lui Marcel Piştuca, iar diferenţa, pe care urma să o primească la soluţionarea cauzei, nu a mai fost dată.

Persoana care i-ar fi dat mită judecătorului Mircea Puşcaş a fost condamnat definitiv la o pedeapsă cu închisoarea. De asemenea, la scurt timp, instanţa de judecată l-a condamnat pe denunţător la pedeapsa cu închisoarea şi în cauza penală pentru a cărei soluţionare favorabilă acesta i-ar fi dat lui Mircea Puşcaş 1.500 de euro în 2009.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat, în 24 ianuarie, arestarea preventivă a lui Mircea Puşcaş.

Procurorii le-au adus la cunoştinţă celor doi acuzaţiile din dosar şi au dispus, în 25 ianuarie, reţinerea lui Marcel Piştuca.

La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din alte structuri specializate în culegerea de informaţii şi în combaterea corupţiei.