Judecătorul de la Ineu prins luând mită a fost arestat pentru 29 de zile

Decizia curţii nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la instanţa supremă.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Timişoara au dispus joi reţinerea pentru 24 de ore a magistratului Aurel Ştefan Tripa, de la Judecătoria Ineu, judeţul Arad, pentru trafic de influenţă.

Potrivit DNA, în cursul zilei de marţi, judecătorul Aurel Tripa a cerut unei persoane suma de 600 de euro. El a primit un avans de 500 de lei şi 200 de euro, lăsând să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă un judecător de la Tribunalul Arad. În urma intervenţiei sale, ar fi urmat să fie admis un recurs care ar fi dat câştig de cauză cumpărătorului de influenţă, într-un proces privind o suprafaţă de teren cu privire la care acesta era direct interesat.

Joi, magistratul de la Judecătoria Ineu a primit de la aceeaşi persoană diferenţa de 300 de euro şi un telefon mobil performant, moment în care el a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie.

Magistratul este urmărit penal pentru trafic de influenţă. El a fost monitorizat de lucrătorii SRI din Arad timp de mai multe luni.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat, joi, reţinerea şi arestărea preventivă a magistratului Aurel Tripa.

Preşedintele Judecătoriei Ineu, Mariana Luciu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că, printre dosarele judecate de Aurel Tripa, unul se referea la restituirile de terenuri şi păduri în extravilanul satului Nadăş, acolo unde oamenii au rămas fără terenuri pentru că instanţa din Ineu a atribuit aproape toate suprafeţele unei singure familii.

Mariana Luciu a declarat că este "întristată" de situaţia creată după ce, din patru judecători care existau la Ineu, doi sunt cu probleme în justiţie.

În luna iunie, judecătoarea Floriţa Boloş, tot de la Ineu, a fost arestată preventiv, iar ulterior pusă în libertate de Curtea de Apel Timişoara, cu interdicţia de a părăsi ţara, după ce a fost prinsă în flagrant primind mită 5.500 de euro.

"Probabil vom întâmpina greutăţi în activitate pentru că din vară am rămas trei judecători, iar acum am putea să rămânem fără un al doilea. Munca se împărţea la patru, iar acum probabil că va fi la doi şi, evident, va fi o încărcătură mai mare pe fiecare magistrat. Este şi sfârşit de an, încercăm să finalizăm toate lucrările care pot fi finalizate, pentru că va fi acea perioadă cu zile libere legale de sărbători", a declarat Luciu.

Aurel Tripa este judecător din anul 1979. În perioada 1988-1996 a fost preşedintele Judecătoriei Ineu, iar în perioada 1997-2004 a fost judecător la Tribunalul Arad, după care a revenit la Judecătoria Ineu, fiind membru în Consiliul de conducere al acestei instanţe.

Conform declaraţiei de avere de pe site-ul Judecătoriei Ineu, Tripa are un teren de 363 de metri pătraţi, o casă de 300 de metri pătraţi în Ineu şi un apartament în Arad, cumpărat în rate, împreună cu soţia, în 2010. De asemenea, are două maşini, un BMW şi un Volkswagen Golf 4. Din 2006, are la BCR Pâncota un credit pe zece ani de 70.000 de lei. În calitate de judecător, a încasat un salariu de 101.051 lei pe an.

Prefectura Arad a depus, în 8 octombrie, la Judecătoria Ineu, o nouă cerere de revizuire a sentinţei prin care o familie a câştigat 8.700 de hectare de teren, aproape tot extravilanul satului Nadăş, după ce cererea precedentă a fost respinsă definitiv de Tribunalul Arad, autorităţile arădene afirmând că au probe noi în acest caz.

La primul termen care a avut loc la Judecătoria Ineu în 28 octombrie, judecătoarea care a primit acest dosar a anunţat că a cerut schimbarea completului de judecată, pentru că tot ea a judecat cauza de fond în urma căreia a fost dată sentinţa din 2006. Tot atunci, Prefectura Arad a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) o cerere de strămutare a procesului în alt judeţ, pentru a nu exista suspiciuni de subiectivitate sau de influenţare a judecătorilor din Ineu, după ce localnicii din Nadăş, dar şi instituţii ale statului au contestat sentinţa iniţială.

După ce familia Colţeu a obţinut în instanţă peste 8.700 de hectare de păduri şi alte terenuri din extravilanul localităţii Nadăş, o parte dintre localnici s-au adresat Judecătoriei Ineu, cerând, în luna februarie a acestui an, revizuirea sentinţei din 2006, însă instanţa a respins solicitarea, în primăvară. După respingerea cererii la Ineu, s-a făcut recurs, iar acesta s-a judecat la Tribunalul Arad, care s-a pronunţat, în 19 septembrie, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, în defavoarea localnicilor.

Familia care a obţinut în instanţă aproape tot extravilanul satului Nadăş, intrând în conflict cu unii localnici, a moştenit averea de la o vecină care a murit la 93 de ani.

La sfârşitul anului trecut, fiica împroprietăriţilor, Simona Ilieş, declara că părinţii săi, Viorica şi Mihai Colţeu, au obţinut terenurile de la o bătrână evreică, Ecaterina Mairovitz.

"Părinţii mei au dobândit dreptul de proprietate asupra unor terenuri situate în extravilanul satului Nadăş, dintre care unele cu pădure, în calitate de legatari universali desemnaţi de moştenitoarea (Ecaterina Mairovitz - n.r.) proprietarului înscris în cartea funciară, de la care statul comunist le preluase în mod abuziv. Retrocedarea s-a dispus prin hotărâre judecătorească irevocabilă, în sentinţă fiind individualizate terenurile restituite prin indicarea numărului cărţilor funciare, cu numerele topografice şi suprafeţele corespunzătoare, care figurau înscrise pe numele fostului proprietar deposedat", explica Simona Ilieş.

Avocatul familiei Colţeu, Nicolae Crăciun, declara, la vremea respectivă, că demersurile pentru restituirea terenurilor au fost începute de Mairovitz, cu câţiva ani înainte de a muri.

În noiembrie 2012, neînţelegerile dintre unii localnici şi moştenitorii extravilanului din Nadăş au culminat în momentul punerii în aplicare a unei sentinţe de evacuare a unei familii. Peste 30 de localnici s-au adunat atunci pentru susţinerea celor care locuiesc în gospodăria ce urma să fie evacuată, declarând presei că beneficiarii sentinţei au obţinut aproape toate terenurile şi pădurile din zona satului.

Familia Colţeu a mers atunci cu un buldozer pe o păşune unde exista un adăpost pentru ciobani şi animale, intenţionând evacuarea terenului. Jandarmii şi poliţiştii au intervenit pentru a se evita conflictele între părţi, iar evacuările nu au fost puse în practică.