Judecătorul Mirela Popescu este noul şef al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) va trimite preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de numire a magistratului Mirela Popescu la conducerea Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, urmând ca şeful statului să semneze decretul de numire în funcţie.

Judecătorul Mirela Popescu a susţinut, joi, interviul pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a ICCJ. În cadrul prezentării proiectului de management al secţiei, magistratul a subliniat că hotărârile judecătoreşti ar trebui să fie motivate în termenele prevăzute de Codul de procedură penală, astfel încât momentul publicării lor să fie cât mai apropiat de cel al pronunţării.

Întrebată ce va face dacă se va întârzia redactarea hotărârilor judecătoreşti, Mirela Popescu a spus: "Ideal este ca hotărârea judecătorească să fie redactată în termenul prevăzut de Codul de procedură penală. Dacă ar fi o hotărâre neredactată de două luni, aş vedea care sunt cauzele care au dus la întârzierea redactării hotărârii judecătoreşti, aş avea o discuţie cu magistratul asistent sau cu grefierul, aş verifica volumul de activitate al magistratului asistent, dacă a fost bolnav, dacă este o situaţie de un caz izolat trebuie privite lucrurile într-un anumit mod. Dacă se repetă, voi avea grijă la evaluare".

Mirela Popescu a arătat, în faţa membrilor Secţiei de judecători a CSM, că este necesară extinderea atribuţiilor grefierului. Ea a explicat că grefierii ar trebui să preia unele dintre atribuţiile magistraţilor asistenţi, pentru ca aceştia din urmă să se ocupe mai mult de motivările judecătoreşti.

"Regândirea modului de planificare a judecătorilor la activitatea de permenanţă, astfel încât să se evite situaţiile de incompatibilitate prevăzute de articolul 64 din Codul de procedură penală. Numărul mare de solicitări ale parchetelor având ca obiect propuneri de arestare preventivă, propuneri de prelungire a măsurii arestării preventive, cereri de încuviinţare a percheziţiilor domiciliare, informatice, care conduc la incompatibilitatea judecătorilor care au soluţionat atare cereri, incluziv a celor care au soluţionat contestaţiile împotriva încheierilor prin care s-a dispus asupra măsurilor preventive, de a participa la judecata pe fond a respectivelor cauze impune, în urma discuţiilor cu judecătorii secţiei, cu preşedintele şi vicepreşedintele instanţei, identificarea acelor soluţii care să ducă la evitarea situaţiilor în care, din cauza stării de incompatibilitate, cauzele de competenţă în fond a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să fie judecate de judecători de la alte secţii", este unul dintre obiectivele magistratului, sintetizat în proiectul de management publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorul Mirela Sorina Popescu a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Secţiei penale a ICCJ.

Potrivit celei mai recente declaraţii de avere, magistratul deţine un apartament în Piteşti.

Sorina Mirela Popescu este cea care a decis arestarea fostului şef al DIICOT, Alina Bica. Ea a făcut parte din completul de cinci judecători care l-a condamnat pe George Becali, în dosarul "Portbagajul", la trei ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, magistratul l-a condamnat, alături de alte două colege, pe senatorul Cătălin Voicu la cinci ani de închisoare cu executare, pentru corupţie. Mirela Popescu a făcut parte şi din completul care a menţinut condamnarea la şase ani de închisoare cu executare a fostului procuror Nelu Carpen.

Potrivit legii, preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care au funcţionat la ICCJ cel puţin doi ani.

Numirea în funcţia de preşedinte de secţie al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.