Jumătate din populaţia României se consideră discriminată

Studiu, realizat în cadrul proiectului "Împreună pentru informarea, conştientizarea şi promovarea egalităţii de şanse", a fost prezentat miercuri, documentul fiind un instrument în evaluarea, înţelegerea şi combaterea fenomenului discriminării în România.

În cadrul studiului au fost chestionate 2.400 de persoane de 18 şi peste 18 ani, în urma cercetării rezultând faptul că 47 la sută dintre ele sunt discriminate, în top afându-se persoane cu handicap, romii, şomerii, pensionarii, femeile, a precizat managerul de proiect Gabi Petrea.

Discriminarea a fost şi este încă prezentă atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Cel mai bine simt acest lucru femeile care se confruntă încă cu mentalitatea patriarhală a societăţii, care le plasează pe aceasta în mijlocul gospodăriei şi în slujba copiilor, potrivit concluziilor documentului.

Pe de altă parte, nivelul/condiţiile de trai au făcut din pensionari categoria care se descurcă cel mai greu în societate, fiind în acelaşi timp în topul celor mai discriminate ramuri sociale.

Persoanele cu handicap nu beneficiază de ajutorul necesar, deşi din perspectiva românilor, sunt cea mai discriminată categorie. Astfel, în opinia societăţii această categorie este tolerată şi nimic mai mult. În realitate, însă, soarta acestor persoane este foarte grea, un număr foarte mic de persoane cu diverse tipuri de handicap, uşor sau sever, reuşind să-şi găsească un loc de muncă adaptat abilităţilor de care dau dovadă.

În ceea ce priveşte situaţia anumitor minorităţi naţionale, datele arată că romii sunt cu mult mai discriminaţi decât maghiarii. Românii ar dori să aibă mai degrabă vecini unguri în detrimentul celor de etnie romă, se arată în document.

Situaţia şomerilor este de asemenea precară, cauzele financiare transformându-i pe aceştia într-o altă categorie asupra căreia se răsfrânge discriminarea. Şomerii, indiferent de gen, sunt tot mai vulnerabili în faţa fenomenului discriminării, cu atât mai mult dacă trec de prima tinereţe. Dacă au trecut pragul vârstei de 40 de ani, aceştia devin subiect al fenomenului discriminării multiple, fiind discriminaţi pe motivul absenţei unui loc de muncă, dar şi pe motivul vârstei.

Comparativ cu şomerii care nu se mai află la prima tinereţe, persoanele tinere au mai multe posibilităţi de reintegrare pe piaţa muncii şi se pot orienta relativ uşor către un alt domeniu profesional.

La polul opus, percepuţi ca având traiul cel mai bun şi lipsit de dificultăţi, se situează bărbaţii, cu atât mai multe beneficii având dacă sunt şi tineri. Statisticile demonstrează că discriminarea nu este aproape deloc resimţită de aceştia şi că a fi bărbat în România înseamnă a avea avantajul de a fi preferat la angajare, de a nu duce grija gospodăriei şi a îngrijirii copiilor şi, dacă este posibil, de a beneficia şi de o pensionare mai rapidă.

Pentru a reduce aceste discrepanţe sociale, mass-media aduce în faţa societăţii o cantitate moderată de subiecte privind discriminarea. Când însă se iniţiază acţiuni concrete în acest domeniu, românii preferă să se eschiveze, de teamă să nu aibă de suferit în urma implicării directe. Atâta timp cât nu-i priveşte şi nu sunt ei subiectul discriminării, pentru români lucrurile se pot rezolve şi de la sine.

"Indiferent de gen, rasă, vârstă, ocupaţie, naţionalitate, românilor le este foarte greu să se descurce în actuala societate şi aşa greu încercată de criza economică. Pentru a reuşi să îndeplinim obiectivele asumate în cadrul prezentului proiect, este nevoie de un efort colectiv, de utilizarea celor mai bune strategii, de convingerea că merităm o societate mai bună care să funcţioneze pe principiul egalităţii de şanse şi gen şi care să oferă cetăţenilor săi o varietate cât mai largă de posibilităţi de dezvoltare şi afirmare profesională", a subliniat Gabi Petrea.

Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a spus, la rândul său, că societatea românească are disponibilitatea, mai degrabă, de a promova inegalitatea de şanse decât egalitatea de şanse. "Acum, bătălia pe care trebuie să o ducem se aşează pe câteva bariere: egalitatea de şanse pentru cei din mediul rural, egalitatea de şanse între cei bogaţi şi cei mai puţini bogaţi, între urbanismul bogat şi cel sărac. Educaţia este calea de succes pentru asigurarea egalităţii de şanse", a mai spus Ecaterina Andronescu.

La rândul său, rectorul Universităţii Bucureşti, Ion Pânzaru a spus că una dintre sursele răului se află în şcoală, în doctrină.

"Sistemul de reguli implică marginalizarea anumitor categorii. Una dintre cauze rămânerii în urmă este lipsa de pregătire a cadrelor didactice. Copiii nu sunt o masă omogenă, ei au probleme unice şi această dimensiune este trăită foarte dramatic în copilărie. Una dintre sursele răului se află în şcoală, în doctrină. Noi fabricăm persoanele cu handicap prin marginalizare şi urmărire poliţienească", a precizat rectorul Universităţii Bucureşti, Ion Pânzaru.