Jurişti: Ordonanţa de Urgenţă privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale anunţată de Toader nu poate fi aplicată retroactiv/ Care ar fi efectele din Justiţie

CITEŞTE CONTINUAREA ÎN PAGINA 2

Juriştii sunt sceptici în legătură cu OUG privind revizuirea sentinţelor date pe protocoale, despre care a vorbit T. Toader, deoarece nu ar putea fi aplicată retroactiv. Însă, dacă ea ar intra în vigoare, efectele ar fi devastatoare într-o ţară în care mii de dosare sunt realizate pe interceptări.

„Tema în discuţie se impune a fi analizată pe mai multe paliere. Întâi este important a se analiza încălcarea (sau nu) a principiului securităţii raporturilor juridice, întrucât o astfel de Ordonanţă de Urgenţă ar avea ca efect repunerea în discuţie a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat. Apoi, este util a se analiza dacă o astfel de Ordonanţă de Urgenţă tinde să transforme revizuirea - cale extraordinară de atac - într-o cale ordinară de atac, într-un «apel deghizat» vizând hotărâri rămase definitive”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, avocatul Alexandru Chiciu.

Apărătorul a mai subliniat faptul că o decizie a Curţii Constituţionale trebuie avută în vedere de către ministrul Justiţiei înainte de a pune în practică demersul său de propunere a unei ordonanţe.

„Nu în ultimul rând, aş evalua o astfel de Ordonanţă de Urgenţă prin prisma principiului neretroactivităţii legilor. Iată de ce cred că un astfel de demers tinde la a intra în coliziune cu principii constituţionale. Şi iată de ce, înainte de a proceda la o astfel de iniţiativă, eu cred că Ministerul Justiţiei ar trebui să consulte atent Decizia 377/ 2017 a Curţii Constituţionale şi, poate, astfel, ar avea o viziune mai clară asupra temei în discuţie”, a mai spus avocatul.

Decizia Curţii 377/2017 arată că un criteriu ce ţine de esenţa articolului din Constituţie (art. 15, alineat 2) privind căile de atac este data pronunţării deciziei judecătoreşti.

„Legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti (...). În schimb, legiuitorului îi este interzis să supună hotărârile judecătoreşti unor noi căi de atac reglementate după pronunţarea acestora. Aceeaşi regulă se aplică atât căilor ordinare, cât şi extraordinare de atac, ambele categorii de căi de atac urmând să îşi păstreze aceeaşi configuraţie juridică de la data stabilită drept reper de către legiuitor. Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adăugarea unui nou motiv de revizuire după pronunţarea hotărârii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicării legii în timp, cu privire la hotărârea judecătorească deja pronunţată”, se arată în decizia menţionată.

Judecătorul Cristi Danileţ spune că redeschiderea dosarelor, în baza unei astfel de ordonanţe, ar contrazice standardele internaţionale.

„Se aplică doar pentru viitor. Cu alte cuvinte, nu pot fi redeschise dosarele finalizate în România mai înainte de data apariţiei acestei ordonanţe. Nu pot fi redeschise, ca să redeschizi aşa ceva, se realizează o nebunie care contrazice toate standardele internaţionale, plus Constituţia României. (....) Dacă, prin absurd, o astfel de ordonanţă totuşi s-ar da - teoretic, ar trebui să permită părţilor şi cred că doar cei condamnaţi au interesul - cei condamnaţi în 2016. De ce spun asta, pentru că după 2016, când a apărut acea decizie a Curţii Constituţionale, cu privire la imposibilitatea de a mai apela la SRI nu s-a mai apelat la SRI din 2016. Cu alte cuvinte, o astfel de ordonanţă ar trebui să se aplice pentru condamnaţii definitiv pe baza interceptărilor efectuate până la apariţia deciziei din 2016. Nimeni nu ştie câte dosare sunt, în primul rând. În al doilea rând, acele interceptări făcute în anul 2016 de către SRI s-a constatat deja că sunt legale. În toate dosarele care au trecut prin instanţe s-a invocat o chestiune: sunt legale sau nu acele interceptări până în 2016 făcute de SRI? Legea de la acel moment spunea clar că procurorul are posibilitatea să se adreseze şi unor astfel de organe precum serviciile de informaţii”, a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Danileţ.

Sursa citată precizează că primul judecător care va primi o astfel de cauză va sesiza Curtea Constituţională din cauza unor nereguli pe care le-ar ridica ordonanţa.

Şi totuşi, un constituţionalist, fostul judecător CCR, Toni Greblă, consideră că ordonanţa este binevenită.