Deşi experimentele au fost efectuate pe peşti, cercetătorii cred că descoperirea poate fi valabilă şi în cazul oamenilor, copiii şi adolescenţii fiind cei mai afectaţi.
Cercetătorii de la Universitatea din Glasgow au studiat efectele fluctuaţiilor de hrană asupra unei specii de peşti, ghidrin (Gasterosteus aculeatus), care cresc permanent de-a lungul celor doi ani de viaţă.
Potrivit susei citate, unele exemplare au primit zilnic aceeaşi cantitate de hrană, în timp ce altele au cunoscut perioade de foamete urmate de perioade în care au primit hrană din abundenţă.
Ambele grupuri de peşti au primit, pe parcursul studiului, aceeaşi cantitate totală de hrană.
Deşi peştii care au avut parte de dieta yo-yo (ciclul scădere-recâştigare în greutate) nu au îmbătrânit mai repede decât cei din celălalt grup, ei au trăit mai puţin cu, în medie, şase luni.
"Este doar o diferenţă de şase luni, dar în termeni de procente, este o mare diferenţă", a indicat Neil Metcalfe, unul dintre autorii studiului, care a adăugat că diferenţa s-a menţinut valabilă indiferent de vârsta pe care o aveau peştii participanţi la experiment. "De cele mai multe ori nu îţi dai seama de ce au murit, însă ar putea fi echivalentul unui infarct sau al unui accident cerebral", a adăugat acesta.
Metcalfe, specialist în biologie comportamentală, este de părere că peştii au murit pentru că nu s-au dezvoltat regulat, din cauza fluctuaţiilor în cantitatea de hrană.
În ceea ce priveşte oamenii, cei mai afectaţi ar putea fi adolescenţii, pentru că organismul acestora este în creştere, iar dieta lor alimentară este foarte neregulată.