Kelemen: Nu numai autorităţile au fost responsabile pentru Holocaust, ci şi societatea care a permis acest lucru

Kelemen Hunor, care este şi liderul UDMR, a participat, marţi seară, la ceremonia de dezvelire a "Monumentului inocenţei" închinat memoriei victimelor de origine evreiască deportate din Cluj-Napoca în timpul celui de-al doilea război mondial, manifestarea desfăşurându-se în curtea unei biserici evanghelice-luterane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Holocaustul a fost cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea. Majoritatea este responsabilă pentru comunităţile minoritare cu care trăieşte. Trebuie să spunem că nu numai autorităţile erau responsabile pentru Holocaust, ci şi societatea care a permis acest lucru. Un om poate fi liber cu adevărat numai dacă şi cei din jurul lui sunt liberi. Nu o să aflăm niciodată ce ar fi fost Clujul şi această regiune cu contribuţia celor 18.000 de evrei care au fost deportaţi de aici. Cu siguranţă, oraşul şi ţara ar fi fost mai bogate dacă ar mai fi printre noi", a spus Kelemen.

Episcopul Bisericii Evanghelice-Luterane din România, Adorjani Dezso Zoltan, a declarat, la rândul său, că niciun om nu poate rămâne indiferent cunoscând istoria Holocaustului.

"Noi, maghiarii şi evreii care trăim în minoritate, suntem popoare care, prin încercările înfruntate şi umilinţele suportate, împărtăşim aceeaşi soartă. Secolul al XX-lea a fost scena unei tragedii de care nu avem voie să uităm niciodată, când un sistem politic criminal, nazist, a încercat să radă de pe faţa pământului întreg poporul evreu. Este obligaţia noastră omenească şi creştină să nu uităm ci, dimpotrivă, să ne amintim şi să luăm atitudine, să confruntăm în mod curajos trecutul, să ne căim, să iertăm şi să ne împăcăm. Nu noi putem învinge răutatea, ci numai Dumnezeu, el singur poate rupe cercul vicios al violenţei şi brutalităţii", a spus episcopul.

Monumentul, opera sculptorului clujean Adorjani Endre, este din bronz şi reprezintă o fată în genunchi, iar pe soclu scrie, în latină, "Non omnis moriar" ("Nu voi muri de tot").

La manifestare au mai fost prezenţi, printre alţii, Latorcai Csaba, reprezentant al Guvernului Ungariei, Schwartz Robert, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Cluj, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca Horvath Anna, episcopii bisericilor tradiţionale maghiare din Ardeal.

În 1944, peste 18.000 de evrei din Cluj-Napoca au fost deportaţi în lagărele de război naziste.