Kelemen:Trebuie să convingem societatea românească, în primul rând, că automomia nu e de la Diavol

”Trebuie să demontăm prejdecăţile, lipseşte încrederea între maghiari şi români şi este foarte greu să construieşti ceva dacă nu există un nivel suficient de încredere. Unde există tensiuni, nu poate să continue colaborarea, în ţările unde există autonomie, unde relaţia minorităţii cu majoritatea a fost rezolvată, am văzut că funcţionează bine. Nu am cerut mai mult decât ceea ce ni s-a promis în 1918, au trecut 25 de ani de la căderea comunismului, am obţinut de atunci foare multe rezultate, trebuie să convingem societatea românească, în primul rând, că automomia nu este de la Diavol”, a afirmat Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, proiectul de autonomie, care ”nu este o Biblie”, ci un material care poate fi îmbunătăţit, ”poate contribui la o Românie puternică”.

Kelemen Hunor a menţionat că a primit multe comentarii interesante după lansarea proiectului de auonomie, însă cel mai important a fost ”că proiectul a ieşit sub egida UDMR şi elita politică românescă a simţit că nu mai poate fi ocolit”.

”Dacă relaţia interetnică se soluţionează, dacă garanţiile funcţionează în cadrul autonomiei, atunci ţara va fi mai puternică şi, într-o lume în care toată lumea îşi caută locul într-o Uniune, cred că şi România îşi va putea găsi drumul”, a precizat Kelemen.

Întrebat cum va sprijini dezideratul autonomiei comunităţii maghiare în situaţia în care ar deveni preşedintele României, candidatul UDMR a spus că ”doar prin dialog cu majoritatea”, înţelegând prin aceasta ”mijloace parlamentare, mijloace democratice şi argumente”.

”Eu aş arăta că ceea ce conţine proiectul nostru poate fi aplicat oriunde în România, fiindcă este vorba despre subsidiaritate, despre descentralizare şi, sigur, sunt câteva elemente în cazul maghiailor, acele garanţii instituţionale care sunt absolut necesare pentru a păstra identitatea şi cultura, limba, religia. Dar celelalte elemente, când vorbim de descentralizare, atribuţii la nivel regional sunt valabile şi în Dobrogea, sunt valabile şi în Moldova sunt valabile peste tot. Deci, nu trebuie să acceptăm că Bucureştiul ştie cel mai bine de ce au nevoie cei de la Miercurea Ciuc sau de ce au nevoie cei din Baia Mare”, a explicat Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR a a reiterate, totodată, necesitatea modificării Constituţiei României.

”Sunt de părere că este nevoie de o nouă Constituţie. Am prelua articole din actuala lege fundamentală, fiindcă sunt multe lucruri care trebuie preluate. Există discuţii în acest sens, dar majoritatea este de părere că în 2016, noul Parlament ar trebui să aibă această sarcină”, a mai spus Kelemen Hunor.

Kelemen a participat, sâmbătă, la Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc, la o dezbaterea ”Voci maghiare locale".

Potrivit proiectului UDMR, prezentat în septembrie, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie "ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut".

Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

În proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc este stipulat, de asemenea, că limba maghiară, alături de cea română, va fi considerată "limbă oficială în regiune", iar redactarea bilingvă este "obligatorie" pentru toate actele normative cu caracter general.

Totodată, proiectul UDMR prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru "a exista bilingvism încă din copilărie".

Proiectul are 97 de articole şi este postat pe site-ul Uniunii în limbile română şi maghiară, dar va fi tradus şi în engleză.