Korodi cere continuarea lucrărilor de punere în siguranţă a iazului de decantare de la Bălan

Ministrul Attila Korodi a inspectat, vineri, iazul de decantare din Bălan şi zona adiacentă acestuia, la solicitarea primarului comunei Sândominic, Ferencz Alajos, care l-a anunţat că în ultima vreme au fost sistate lucrările de punere în siguranţă şi reconstrucţie ecologică, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"I-am cerut sprijinul domnului ministru al Mediului, Korodi Attila, care este şi deputat de Harghita. I-am propus să vină să viziteze zona, să vadă ce se întâmplă, pentru că nu s-a mai lucrat în ultima perioadă şi ne-am temut că s-a oprit finanţarea şi lucrările de consolidare stagnează din nou. Nu este prima oară, periodic se opresc lucrările când nu mai sunt bani", a declarat primarul din Sândominic.

Ministrul Korodi a spus că solicită companiei Conversmin să continue lucrările de punere în siguranţă la iazul din Bălan. Conversmin se află în subordinea Ministerului Economiei.

"Voi cere Conversmin să continue. Pentru că nu degeaba spunem că aici (iazul de decantare din oraşul Bălan - n.r.) este cel mai periculos punct din Harghita, este punctul critic maxim din punctul de vedere al iazurilor de decantare şi punerea lor în siguranţă. Şi dacă mai avem bani pentru două luni, înseamnă că şase luni nu se va lucra. Nu, aşa nu merge!", a declarat Korodi Attila.

Ministrul Mediului a explicat că iazul de decantare din oraşul Bălan este "cea mai vulnerabilă zonă din Harghita", amintind că în urmă cu patru ani şi în 2012 au avut loc "evenimente nefericite din punct de vedere hidrologic", care au impus realizarea unui proiect tehnic comun al Apelor Române şi Conversmin, pe de o parte pentru punerea în siguranţă a acestuia, iar pe de altă parte pentru corelarea captării de debite din iaz cu capacitatea de preluare a Oltului.

"Atunci, s-a creat o lucrare de închidere de mină aici, recalibrarea aducţiunilor şi recalibrarea malului Oltului din bugetul Conversmin, iar pe de altă parte, de la Sândominic în jos, prin bugetul de la Apele Române, a început un proiect multianual de redimensionare a albiei, ca să se preia vârfurile care pot veni de aici", a precizat Korodi.

Potrivit acestuia, lucrările de punere în siguranţă la iazul de decantare sunt finalizate în proporţie de 60 la sută, însă, din datele pe care le are la dispoziţie, în acest an mai sunt bani doar pentru două luni.

Korodi Attila a afirmat că Ministerul Mediului poate sprijini finalizarea lucrărilor de stabilizare a iazului de decantare prin finanţarea unor lucrări de la bugetul de stat şi prin atragerea de fonduri europene.

"De la bugetul statului, de anul trecut, este deschisă o linie de finanţare prin Fondul de Mediu, prin care ei pot să tragă finanţări pe proiecte executate - noi am fi fericiţi ca banii aceştia deja să fie cheltuiţi, dar nu sunt cheltuiţi decât în mică parte - pe de altă parte, acum deja avem aprobare de la Comisia Europeană şi se lucrează la nivelul documentaţiilor tehnice ca în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro să putem să decontăm lucrări pe fonduri europene. Şi atunci, înseamnă că Conversmin va avea o infuzie de aproape 60 de milioane de euro, bani pe care îi poate folosi pentru proiectele viitoare, cum este şi proiectul acesta şi altele care trebuie deschise", a spus Ministrul Mediului.

Comisarul şef adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu, Szep Robert, care l-a însoţit pe ministrul Korodi, a explicat că, prin necontinuarea lucrărilor, mineralele componente ale iazului se transformă în minerale argiloase, care pot deveni "adevărate paturi de alunecare, se pot produce alunecări de teren, adică se poate ajunge la catastrofe naturale".

"Aici, acum doi ani au fost nişte inundaţii şi s-a produs o ravenă de nouă metri. Au fost afectate şase scări ale iazului de decantare, s-au produs alunecări, iazul nu este stabil. Lucrările trebuiesc finalizate, nu trebuiesc lăsate în paragină, deoarece atunci facem mai mult rău decât bine", a menţionat Szep Robert.

El a atenţionat că în iazul de decantare sunt 11 milioane de meri cubi de steril, depozitate începând din anul 1974. Szep a avertizat că în cazul surpării iazului, "o treime din comuna Sândominic", aflată la o distanţă de aproximativ 500 de metri, "şi circa 3.000 de localnici ar putea fi îngropaţi în steril".

La rândul său, primarul comunei Sândominic, Ferencz Alajos, a subliniat importanţa continuării şi finalizării lucrărilor, precum şi realizarea noului tunel de preluare a apei pârâului Vărsăroaia, proiectat în paralel cu cel vechi, care va dubla capacitatea de preluare a vârfurilor în caz de intemperii şi vreme periculoasă, cu debite mari de apă.

"Dacă se astupă galeria veche, apa pârâului (Vărsăroaia - n.r.) nu mai are posibilitatea de a revărsa subteran către Olt, se acumulează un lac care vine peste iaz şi este foarte posibil să pornească iazul în jos. Vedeţi, este o cantitate imensă acumulată aici de decenii şi dacă se porneşte în aval, nici nu vreau să ne închipuim ce s-ar putea întâmpla. Dispare Sândominicul, nu exagerez, când sunt ploi torenţiale nu păzim casele, păzim iazul şi sper că o dată şi o dată se continuă şi se obţine finanţare pentru finalizarea lucrărilor", a declarat primarul comunei.

În 2012, în urma ploilor torenţiale, o parte din peretele iazului de decantare s-a surpat, afectând stabilitatea acestuia şi sterilul de mină a acoperit mai multe hectare de teren în partea de vest a comunei Sândominic, în stat gros de până la o jumătate de metru.

Anul trecut, la mijlocul lunii august, la iazul de decantare al fostei Exploatări Miniere Bălan, în urma precipitaţiilor abundente, o cantitate însemnată de steril a fost dislocată din taluzul digului, pe malul drept, care s-a depus depus de-a lungul galeriei, obturând-o în proporţie de 50 la sută.

Mina Bălan şi-a încetat activitatea în iunie 2006. Lucrările de închidere a exploatării şi de ecologizare se ridică la aproximativ 80 de milioane de lei, bani alocaţi de Guvernul României.