Korodi: Populaţia rurală, expusă la poluarea cu nutrienţi, cauzată de practici agricole tradiţionale

Ministrul Attila Korodi a prezentat, luni, într-o conferinţă de presă, derularea proiectului "Controlul integrat al poluării cu nutrienţi", demarat în 2008 şi programat să se desfăşoare până la sfârşitul anului 2015.

Proiectul are drept scop reducerea poluării apelor şi solului din satele româneşti, cauzată de practici agricole ce includ depozitarea gunoiului de grajd pe platforme improvizate în mijlocul curţii sau în proximitatea fântânii şi folosirea acestuia ca îngrăşământ în cantităţi prea mari.

Jumătate din cantitatea de nutrienţi din Dunăre provine din agricultură, a precizat Attila Korodi.

Totodată, în urma măsurătorilor în teren realizate la nivel naţional de specialiştii Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR), înainte de demararea proiectului, au fost identificate 100 de localităţi, din 36 de judeţe, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare, cantităţile de nutrienţi din sol şi ape fiind considerate critice, cu mult peste limitele admise, a arătat ministrul.

În mod concret, în aceste localităţi apa din fântâni nu poate fi consumată. Cantităţile peste limitele admise ale nitraţilor în apa de băut (maxim 50 de miligrame pe litru) conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. În cazul sugarilor, afecţiunea poate provoca moarte.

Astfel, în cadrul proiectului "Controlul integrat al poluării cu nutrienţi", timp de cinci ani au fost derulate investiţii care au urmărit, în mod special, asigurarea unei infrastrucutri comunale de depozitare şi manipulare a deşeurilor animale şi menajere, plantarea de perdele forestiere, reabilitarea păşunilor, instalaţii de canalizare şi epurare a apelor uzate, precum şi promovarea "Codului de bune practici agricole".

Proiectul presupune investiţii totale de peste 60 de milioane de euro, din care un împrumut de la Banca Mondială de 50 de milioane de euro, o contribuţie din partea Global Environment Fund de 4 milioane de euro, contribuţii ale consiliilor judeţene de 1,4 milioane de euro, contribuţii ale consiliilor locale de 3,63 milioane de euro şi contribuţia ANAR de 1 milion de euro.

Din aceste fonduri au fost cheltuite aproximativ 55 la sută până în prezent, restul urmând să finanţeze activităţile din proiect în următorii doi ani.

Până în prezent, au fost realizate în 34 din cele 100 de localităţi catalogate drept extrem de vulnerabile 39 de platforme comunale de depozitare şi 1.128 de platforme individuale. totodată, aceste localităţi au fost dotate cu utilaje specifice pentru gunoiul de grajd: 35 de tractoare, 70 de remorci, 29 încărcătoare frontale, 29 de cisterne vidanjă, 29 de maşini de împrăştiat gunoiul de grajd, precum 2.837 de pubele.

De asemenea, au fost realizate şase sisteme de canalizare şi au fost plantate 126 de hectare de perdele forestiere de protecţie în 37 de localităţi.

În cadrul proiectului, vor mai fi finanţate, până în 2015, încă trei sisteme de canalizare pentru colectarea şi tratarea apelor uzate menajere şi vor mai fi construite alte 42 de platforme de depozitare comunale.