Korodi şi Pană consideră că trebuie regândită dezvoltarea microhidrocentralelor

Ministrul Attila Korodi a arătat că există investiţii majore în microhidrocentrale şi că, în acst context, trebuie avut în vedere impactul asupra mediului.

"Doresc să salut iniţiativa Ministerului Mediului - Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură de a regândi modalitatea prin care acestea (MHC, n.r.) sunt dezvoltate", a spus Korodi, făcând referire la protocolul semnat de fostul ministru delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga cu organizaţia WWF România vizând amplasarea MHC ţinându-se cont de nevoia de protejare a habitatelor naturale.

Korodi a mai menţionat că s-au sesizat "şi excese" în foarte multe zone ale ţării şi că "este bine să regândim modul de abordare, astfel încât ca resursa energetică care se poate extrage din resursa de apă să fie o soluţie pozitivă şi prietenoasă pentru mediu".

La rândul său, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri Doina Pană a spus că "exuberanţa" cu care s-a pornit construcţia de MHC a permis şi "abuzuri" şi a precizat că va continua colaborarea cu WWF România.

Conform protocolului încheiat de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură cu WWF România, o nouă lege privind amplasarea MHC ar trebui elaborată şi adoptată până la 28 februarie 2015, în condiţiile în care mai multe ONG-uri de mediu, dar şi asociaţii de pescari au protestat faţă de construcţia acestora cu consecinţe negative pentru râurile de munte.

Peste 300 de microhidrocentrale (MHC) au autorizaţii de gospodărirea apelor, fiind construite şi funcţionale, iar alte peste 150 sunt în curs de autorizare, potrivit informaţiilor furnizate de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură la solicitarea MEDIAFAX la începutul anului.

Tema Zilei Mondiale a Apei (22 martie) din acest an este "Apa şi Energia", având în vedere că ambele sectoare sunt interdependente şi într-o strânsă conexiune: pentru producerea de energie este folosit potenţialul apei, iar pe de altă parte, aproximativ 8 la sută din producţia de energie mondială este utilizată pentru captarea, tratarea şi transportul apei către diferiţii consumatori, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale "Apele Române" (ANAR).

Energia generată anual de centralele hidroelectrice atinge 2,1 milioane de GWh, ceea ce reprezintă între 16 şi 18 la sută din consumul de electricitate mondial.

Conform datelor ANAR, spre deosebire de tendinţa mondială, în România, cerinţa de apă a scăzut la 7,48 miliarde metri cubi de apă, reprezentând mai puţin de jumătate faţă de cât se înregistra în anul 1990, respectiv la 20,4 mld mc de apă. Începând cu anul 2001, cerinţa de apă s-a redus practic la jumătate, comparativ cu anul 1990. Cea mai dramatică scădere s-a înregistrat în industrie, de la 9,06 mld mc de apă la 4,91 mld mc, cât era în 2013.

În România, consumul de hidroenergie din consumul total de energie reprezintă 21 la sută.

Resursele de apă ale României sunt relativ sărace şi neuniform distribuite în timp şi spaţiu. Acestea însumează teoretic cca. 134,6 mld mc (fiind constituite din apele de suprafaţă- râuri, lacuri, fluviul Dunărea - şi ape subterane), din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice este cca. 40 mld. mc.

Repartiţia resursei de apă în România este neuniformă. Zona montană asigură 65 la sută din resursa de apă, în timp ce câmpiile şi podişurile joase asigură doar 7 la sută din resursă, ceea ce face ca zone întinse şi importante, cum sunt Câmpia Română, Podişul Moldovei, Dobrogea să fie sărace în resurse de apă.

Gradul de amenajare al potenţialul hidroenergetic în România este de aproximativ 50 la sută din resursa hidroenergetică a României (luând în considerare anul hidrologic mediu) şi acesta variază pe bazine hidrografice de la cca 30 la sută în bazinul hidrografic Someş la peste 85 la sută în bazinul hidrografic Olt.

ANAR are în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apă – cu scopul de a mări cantitatea de resursa de apă care poate fi utilizată de folosinţe, inclusiv capacităţile de stocare a volumelor de apă la viituri. Schemele directoare de amenajare ale bazinelor hidrografice includ lucrările necesare pe termen scurt, mediu si lung, iar statul român trebuie să găsească treptat resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.

Ziua Mondială a Apei se sărbătoreşte din 1993, ca urmare a unei decizii luate în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992.