Kovesi a convocat procurorii după ce ministrul Toader a lansat noile legi ale justiţiei

„Având în vedere situaţia de incertitudine creată după prezentarea, de către ministrul Justiţiei, la o conferinţă de presă, a unor modificări pe care intenţionează să le aducă legilor justiţiei (Statutul magistratului, Legea pentru organizarea judiciară, Legea privind CSM), conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a decis convocarea Adunării Generale pentru data de 31 august 2017, astfel încât procurorii să îşi poată exprima opiniile referitoare la modificările propuse şi la felul în care le va fi influenţată activitatea pe care o desfăşoară în cadrul DNA”, arată parchetul într-un comunicat de presă, transmis joi.

De asemenea, conform sursei citate, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis o scrisoare deschisă ministrului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a semnala o serie de aspecte legate de situaţia creată după anunţul ministrului Justiţiei.

„DNA nu a luat cunoştinţă nici anterior, nici după conferinţa de presă în care au fost prezentate modificările la legile justiţiei, de forma scrisă a celor trei proiecte de lege pentru a avea posibilitatea de a le analiza şi de a exprima un punct de vedere fundamentat pe marginea acestor modificări. Raportat la modificările propuse, deşi ministrul Justiţiei a afirmat că proiectele vor fi trimise spre avizare la CSM, DNA nu a fost consultată în vreun fel, nici cu privire la necesitatea lor, nici cu privire la impactul pe care acestea l-ar determina asupra activităţii desfăşurate de procurorii anticorupţie”, susţine DNA.

Mai mult decât atât, conducerea unităţii de parchet susţine că, într-o primă evaluare, realizată numai pe baza prezentării făcute de ministrul Justiţiei, în lipsa proiectelor integrale, scrise, a rezultat că trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului Justiţiei, numit politic, este o modificare de natură să afecteze grav independenţa procurorilor în exercitarea activităţii lor, în raport de factorul politic.

De asemenea, DNA critică şi crearea unei direcţii specializate pentru cercetarea magistraţilor nu a fost justificată de apariţia unei situaţii obiective ce ar necesita o schimbare de politică penală şi nici nu a fost discutată în cadrul sistemului judiciar; o asemenea modificare ar restrânge aria de competenţă a DNA, în sensul că procurorii DNA nu vor mai putea investiga fapte de corupţie săvârşite de magistraţi. Datele statistice privind condamnările definitive arată că faptele de corupţie comise de magistraţi nu reprezintă un fenomen aparte în comparaţie cu alte categorii , nici prin tipologii, nici ca număr: astfel, în perioada 2005 – august 2017, s-au pronunţat decizii de condamnare definitivă faţă de un număr de 88 de magistraţi (44 procurori, 43 de judecători şi un magistrat asistent), majoritatea pentru infracţiuni de luare de mită şi trafic de influenţă, comparativ un număr de 575 de ofiţeri şi agenţi de politie , 121 lucrători vamali, 106 primari de comune, oraşe şi de municipii condamnaţi definitiv în perioada 2005 -2016.

„Extinderea motivelor pentru care procurorul ierarhic superior poate să infirme soluţiile adoptate de procurorul de caz ar putea să creeze condiţii pentru restrângerea independenţei procurorului care desfăşoară ancheta penală. Majorarea vechimii necesare la de şase ani (inclusiv anii de pregătire la INM) la opt ani (fără anii de pregătire la INM) va face mai dificilă asigurarea gradului de ocupare a schemei de personal a DNA” sunt alte probleme semnalate de DNA.

Sursa menţionată mai arată că, din evaluarea preliminară, a mai reieşit că există şi alte aspecte de natură a afecta activitatea procurorilor anticorupţie, după cum există şi o serie de modificări ce păreau a fi necesare, însă asupra acestora DNA va exprima o opinie numai după ce va lua cunoştinţă de proiectele de modificare, in integralitatea lor.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că noile legi ale justiţiei prevăd modificarea procedurii numirilor la Ministerul Public, procurorul general sau procurorul-şef DNA urmând a fi propuşi de ministrul Justiţiei, însă decizia va fi luată de Secţia pentru Judecători din CSM. În prezent, procurorul general al României, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tudorel Toader a anunţat că o altă modificare vizează procedura de numire în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Astfel, noile legi ale justiţiei prevăd că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se numeşte de către preşedintele României, aşa cum este şi în prezent, însă modificarea constă în faptul că propunerea nu o mai face plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ci Secţia pentru Judecători a CSM, în ideea potrivit căreia "pentru judecători să decidă judecătorii, pentru procurori să decidă procurorii".

O altă modificare se referă la trecerea Inspecţiei Judiciare din subordinea CSM în cea a Ministerului Justiţiei.

De asemenea, ministrul a anunţat că proiectul prevede ce viitorii magistraţi să aibă cel puţin 30 de ani şi cinci ani de vechime într-o profesie juridică.

Noul pachet de legi în Justiţe aduce modificări în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, precizând că statul este răspunzător patrimonial atunci când se produce o eroare judiciară, dar ulterior tot statul se va îndrepta împotriva magistratului care a produs prejudiciul.

Până la ora transmiterii ştirii, proiectul noilor legi ale justiţiei nu a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, aşa cum declarase miercuri Tudorel Toader.

Procurorii din CSM:Modificările prezentate de MJ cresc rolul factorului politic în sistemul judiciar

Unele din modificările legislative propuse de Tudorel Toader cresc rolul factorului politic în organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar, între acestea numărându-se trecerea IJ în subordinea MJ, dar şi înfiinţarea direcţiei care va investiga magistraţii, conform Secţiei pentru procurori a CSM.

Potrivit unui comunicat de presă, transmis joi, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, cele mai importante modificări preconizate ale legilor justiţiei, prezentate public de ministrul Justiţiei, vin în contradicţie cu propunerile motivate formulate anterior de către Consiliul Superior al Magistraturii în urma consultărilor sistemului judiciar.

„Astfel, apreciem că unele din măsurile preconizate sporesc rolul factorului politic în organizarea şi funcţionarea sistemului judiciar. Exemplificativ, trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea ministrului justiţiei, reprezentant al puterii executive, cu afectarea directă a autonomiei instituţionale şi a independenţei funcţionale; înfiinţarea unei noi direcţii specializate, cu o competenţă exclusivă în cercetarea magistraţilor, este inoportună, nu este susţinută statistic şi nu reprezintă o prioritate pentru sistemul judiciar; schimbarea sistemului de numire a procurorilor în funcţii de cel mai înalt nivel, eludează posibilitatea Secţiei pentru procurori de a proceda la o selecţie directă a viitorilor candidaţi şi nu este similară procedurii propuse pentru numirea conducerii ICCJ la nivelul Secţiei pentru judecători”, conform sursei citate.

De asemenea, semnalează procurorii din CSM, propunerile privind răspunderea magistraţilor pot constitui un element de presiune în activitatea judecătorilor şi procurorilor, cu influenţă directă asupra calităţii actului de justiţie.

„Nu în ultimul rând, celelalte măsuri referitoare la accederea în magistratură şi promovarea în funcţii de execuţie au potenţialul de a bloca funcţionarea sistemului judiciar şi de a afecta modul actual de organizare şi funcţionare a Institutului National al Magistraturii”, menţionează sursa citată.

Secţia pentru procurori apreciază că aceste măsuri sunt de natură să „afecteze independenţa sistemului judiciar, progresele înregistrate sau lupta împotriva corupţiei şi vin în contradicţie flagrantă cu recomandările şi angajamentele asumate în cadrul MCV”.

„Consiliul Superior al Magistraturii îşi va exprima poziţia motivată şi punctuală asupra propunerilor legislative în momentul în care acestea îi vor fi comunicate în condiţiile legii, după consultarea sistemului judiciar”, conchide sursa citată.

Puncte de vedere asemănătoare, prin care au fost criticate măsurile propuse de ministrul Justiţiei, au transmis şi DNA, Parchetul General, dar şi asociaţiile de magistraţi.

Până la ora transmiterii ştirii, proiectul noilor legi ale justiţiei nu a fost postat pe site-ul Ministerului Justiţiei, aşa cum declarase miercuri Tudorel Toader.