Kovesi, acuzată că l-ar fi determinat pe Gheorghe Popovici să-l trimită în judecată pe Sebastian Ghiţă/ Reacţia fostului procuror-şef: Adina Florea doreşte un dosar mediatic, nu unul juridic

UPDATE: Kovesi, despre acuzaţiile care i se aduc: Adina Florea doreşte un dosar mediatic, nu unul juridic

Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef DNA, susţine, într-un punct de vedere remis MEDIAFAX, că învinuirile aduse de Secţia de anchetă sunt "fabulaţii întocmite exclusiv în scopul denigrării", precizând că procurorul Adina Florea dovedeşte că doreşte doar un dosar mediatic, şi nu unul juridic.

Fostul procuror-şef DNA susţine, într-un punct de vedere remis MEDIAFAX, că învinuirile descrise în comunicatul de presă al Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie sunt fabulaţii întocmite exclusiv în scopul denigrării, chiar atitudinea procurorului de caz, Adina Florea, dovedind că doreşte doar un dosar mediatic şi nu unul juridic, în care să se afle adevărul.

"Emiterea unor ordine interne în activitatea curentă a procurorului şef DNA este reglementată, ca atare nu poate fi considerată o activitate ilegală. Emiterea unor circulare/ordine constituie o componentă a activităţii manageriale pentru uniformizarea practicilor în cadrul structurii de parchet şi nu constituie acte ilicite. Este absolut hilar să se susţină că emiterea unor ordine interne scrise este o componentă a coordonării unui grup infracţional organizat. Aşa lucrează toate parchetele şi toate instituţiile publice, în general. Aceste circulare au rolul unor îndrumări de natură teoretică, procurorii fiind independenţi în activitatea lor, mai ales atunci când vorbim de administrarea probelor şi de soluţiile emise. Atunci când procurorii audiază martori sunt obligaţi să respecte dispoziţiile Codului de procedură penală şi nu îndrumările teoretice care vizează interpretarea unor dispoziţii legale. Modul în care procurorii au audiat martorii în procesul penal este verificat de către judecători atunci când judecă dosarele. Sancţiunea audierii unor martori cu nerespectarea dispoziţiilor legale are ca efect înlăturarea acestora ca probe din procesul penal", arată Laura Codruţa Kovesi.

Procurorul mai precizează că acea circulară la care se face referire în comunicatul de presă nu a fost un ordin, ci o sinteză a concluziilor desfăşurate la o şedinţă de lucru internă din DNA, prin care s-a comunicat tuturor procurorilor că a existat o situaţie în care procurorii de caz au audiat un martor cu identitate reală şi apoi şi cu identitate protejată. "Prin circulara respectivă am transmis tuturor procurorilor modul în care a fost soluţionată situaţia de către instanţa de judecată. Esenţa sintezei a fost aceea că judecătorul trebuie încunoştinţat de către procuror în cazul în care este vorba de acelaşi martor", susţine Kovesi.

"Cel mai relevant este faptul că respectiva circulară a fost emisă la câteva luni DUPĂ ce martorii fuseseră audiaţi în acest fel de către Serviciul Teritorial Ploieşti, astfel că este imposibil ca circulara să fi determinat în orice fel un comportament anterior al unor procurori DNA. Circulara a fost emisă în luna octombrie 2016, după ce în cauză fusese finalizat rechizitoriul, iar dosarul trimis în instanţă. Conducerea centrală a DNA a aflat despre modul de audiere când această problemă s-a ridicat în judecata în camera preliminară şi acesta este motivul pentru care s-a discutat într-o şedinţă de lucru situaţia creată. Este aberant să acuzi că şedinţele interne ale DNA în care noi procurorii discutăm organizarea activităţii au constituit activităţi ale unui grup infracţional. Este revoltător şi jignitor pentru DNA şi pentru magistratură în general, astfel de şedinţe având loc în toate parchetele. De altfel, problema a mai fost dezbătută ulterior şi în cadrul altor şedinţe ale DNA şi pentru că nu a existat o opinie unanimă a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea practicii judiciare în materie şi formularea unor concluzii", potrivit sursei citate.

Referitor la ordinul nr.38/2016 privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio-video la nivelul DNA, Laura Codruţa Kovesi precizează că, după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală şi după adoptarea Deciziei Curţii Constituţionale nr.51 din 16 februarie 2016 privind interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice, a fost necesară uniformizarea practicilor privind această activitate la toate structurile DNA. "Această măsură managerială s-a impus pentru că am constatat practici diferite în interiorul DNA. Am avut în vedere şi deciziile instanţelor de judecată pe dispoziţiile legale privind interceptările. Prin ordin intern am constituit un grup de lucru la propunerea Serviciului Tehnic, iar ordinul procurorului-şef DNA a preluat concluziile pe care acest grup de lucru le-a formulat. În principal, ordinul a stabilit modul în care procurorii vor lucra cu Serviciul Tehnic al DNA, circuitul documentelor şi al suporţilor tehnici. Acest ordin s-a impus în principal pentru că Serviciul Tehnic al DNA deservea toate structurile teritoriale. El nu conţine nici o dispoziţie contrară legii, ci stabileşte doar circuitul administrativ al documentelor, lucrărilor şi suporţilor optici în cazul interceptărilor efectuate prin serviciul tehnic al DNA", completează fostul procuror-şef DNA.

În ceea ce priveşte cea de-a doua acuzaţie, Kovesi susţine că este vorba de un rechizitoriu cu aviz de legalitate de la un procuror şef de secţie, "rechizitoriu care, potrivit legii, nu trebuie avizat şi nici nu a fost avizat de procurorul-şef al DNA".

"Comunicatul SIIJ face referire la “conduita mea de procuror ierarhic” o acuzaţie neclară şi foarte generală, în condiţiile în care acest caz nu s-a aflat niciodată în coordonarea mea şi nu am avizat de legalitate nici unul din actele din dosar. Legalitatea rechizitoriului a fost confirmată oricum de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în judecata în cameră preliminară. Cazul nu a fost soluţionat definitiv pe fond. Aşadar, este absolut hilar să se susţină că, prin această activitate managerială de stabilire a unor reguli administrative, am participat coordonat la comiterea unor fapte penale. Apreciez ca fiind în totală contradicţie cu normele legale şi, deci, lovite de nulitate, TOATE actele SIIJ efectuate împotriva mea. Toată activitatea s-a derulat cu împiedicarea exercitării drepturilor mele legale. Nu am avut acces la acuzaţiile în detaliu, nefiindu-mi comunicată ordonanţa prin care s-a formulat acuzaţia. Modul în care s-a desfăşurat şi se desfăşoară în acest caz urmărirea penală este o pată pe obrazul justiţiei, căci, în mod evident, SIIJ nu urmăreşte administrarea unor probe valide, în conformitate cu principiul loialităţii, ci crearea unei aparenţe de vinovăţie pentru influenţarea opiniei publice", conchide Kovesi.

UPDATE: Codruţa Kovesi l-ar fi determinat pe Gheorghe Popovici să-l trimită în judecată pe Ghiţă

Laura Codruţa Kovesi, fost procuror-şef DNA, l-ar fi determinat pe Gheorghe Popovici, fost procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei din Direcţie, să trimită în judecată pe omul de afaceri Sebastian Ghiţă, alături de alte patru persoane, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Procurorii Secţiei de anchetă a magistraţilor au precizat, vineri, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că Laura Codruţa Kovesi, "prin dispoziţiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanţei prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie — Structura Centrală, l-ar fi determinat pe un procuror şef secţie să confirme, fără vinovăţie, un rechizitoriu nelegal şi netemeinic".

Astfel, au fost trimise în judecată cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată.

Surse judiciare au precizat pentru MEDIAFAX că procurorul şef de secţie pe care l-ar fi determinat Laura Codruţa Kovesi să confirme rechizitoriul nelegal şi netemeinic şi să trimită astfel în judecată cinci persoane este Gheorghe Popovici, fost procuror şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei din Direcţie, iar printre cei trimişi în judecată se află şi omul de afaceri Sebastian Ghiţă.

Potrivit sursei citate, ceilalţi trei procurori care ar fi precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată a dosarului sunt Călin Nistor, Dănuţ Volintiru şi Marius Iacob.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost trimis, în 2016, în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unei maşini fără permis. Alături de Sebastian Ghiţă au mai fost trimişi în judecată Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru la data faptelor şef al IPJ Prahova, Constantin Ispas, ofiţer de poliţie şi Aurelian Constantin, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Pe 14 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-a achitat pe fostul deputat Sebastian Ghiţă, pentru toate capetele de acuzare din acest dosar, dar şi pe ceilalţi inculpaţi, pe motiv că faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală. Decizia instanţei supreme nu este definitivă.

În ceea ce-l priveşte pe Gheorghe Popovici, actualul şef DNA Călin Nistor a cerut revocarea acestuia din funcţia de procuror la Direcţia Naţionale Anticorupţie, însă, în şedinţa din 14 februarie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să admită solicitarea lui Popovici de încetare a activităţii la DNA şi continuare a activităţii la Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, iar astfel cererea lui Călin Nistor a rămas fără obiect.

Secţia de anchetă a magistraţilor face publice noile acuzaţii la adresa lui Kovesi

Secţia de anchetă a magistraţilor a publicat, vineri, acuzaţiile care i se aduc Laurei Kovesi, fostul procuror-şef DNA fiind cercetat, printre altele, pentru că ar fi determinat un procuror-şef de secţie să confirme un rechizitoriu nelegal prin care au fost trimise în judecată cinci persoane.

Procurorii din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie anunţă, vineri, prin intermediul unui comunicat de presă remis MEDIAFAX, că au dispus urmărirea penală faţă de Laura Codruţa Kovesi, pentru constituire de grup infracţional organizat şi cinci infracţiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participaţiei improprii.

"Faptele cercetate constau în aceea că, pe durata exercitării mandatului de procuror şef la Direcţia Naţională Anticorupţie, în perioada 2015-2016, ar fi coordonat, prin activitatea efectiv desfăşurată, prin ordine si dispoziţii date, grupul infracţional iniţiat de doi procurori şi un ofiţer de poliţie judiciară, la care au aderat alţi trei procurori şi un alt ofiţer de poliţie judiciară, iar aceştia ar fi acţionat, în mod coordonat, în scopul comiterii infracţiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi uz de fals", arată reprezentanţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Procurorii Secţiei de anchetă arată că ordinele şi dispoziţiile avute în vedere constau într-o circulară prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiaşi persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât si în aceea de martor cu identitate reală. Totodată, a fost admis şi un ordin, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio/video la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ordin prin care ar fi fost încălcate dispoziţiile art. 143 alin. 2 si 4 Cod procedură penală, întrucât s-a dispus transmiterea către instanţele de judecată numai a suporturilor care conţin convorbirile relevante în cauză.

Totodată, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispoziţiile pe care le-a luat cu privire la un act de sesizare al instanţei prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcţii de conducere din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie — Structura Centrală, Laura Codruţa Kovesi l-ar fi determinat pe un procuror şef secţie să confirme, fără vinovăţie, un rechizitoriu nelegal şi netemeinic.

Astfel, au fost trimise în judecată cinci persoane, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată.

Joi, procuroii Secţiei de anchetă i-au adus la cunoştinţă fostului procuror-şef DNA acuzaţiile.

Surse judiciare au confirmat, pentru MEDIAFAX, că Laura Codruţa Kovesi a fost pusă sub acuzare în dosarul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu, de la DNA Ploieşti. În acest dosar, cei doi sunt sub control judiciar. Mircea Negulescu este cercetat pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului şi complicitate la represiunea nedreaptă, iar Lucian Onea, pentru participaţie improprie sub forma complicităţii la favorizarea făptuitorului, represiunea nedreaptă şi cercetare abuzivă. În fapt, cei doi sunt acuzaţi că au constrâns anumiţi martori să facă sesizări şi tabele false cu alegători din Republica Moldova, documente din care să rezulte că alegătorii ar fi primit bani drept „mită electorală”. Cei doi, alături de alţi procurori din cadrul DNA Ploieşti, sunt acuzaţi şi de constituire de grup infracţional organizat.

Este al doilea dosar în care Laura Codruţa Kovesi este urmărită penal, primul fiind cel în care omul de afaceri Sebastian Ghiţă o acuză că i-a cerut bani pentru extrădarea lui Nicolae Popa din Indonezia, fostul procuror-şef DNA fiind cercetat pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Primul dosar a fost deschis în decembrie 2018.