Kovesi, despre corupţia din sănătate: Fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete/ Măsurile pe care le consideră necesare şefa DNA

"Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român", a declarat procurorul şef al DNA.

Laura Codruţa Kovesi a dat exemplu rezultatul raportului Special Eurobarometer 4706 - Corruption, publicat în octombrie 2017, realizat la solicitarea Comisiei Europene.

"68% dintre respondenţii români percep că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie. Acest procent a poziţionat România pe primul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte percepţia prezenţei corupţiei în viaţa zilnică a cetăţenilor (la nivelul UE, procentul celor care consideră că viaţa de zi cu zi le este afectată de corupţie este de 25%). În particular, fiind solicitată opinia cu privire la instituţiile percepute ca fiind afectate de corupţie, în România, sistemul de sănătate publică este cel mai des menţionat. Astfel, procentul românilor care au această opinie (58%) este aproape dublu faţă de cel al respondenţilor din ţările UE în ansamblu, unde numai 31% din populaţie apreciază sistemul de sănătate ca fiind afectat de corupţie", a precizat Kovesi.

Procurorul şef al DNA susţine că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei în sistemul de sănătate din România: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

"În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România", spune procurorul şef DNA.