Kovesi, despre decizia CC la legea Big Brother: Ne afectează în cauzele cu fapte de corupţie istorice

"În primul rând, decizia (Curţii Constituţionale privind declararea neconstituţională a legii de reţinere a datelor personale) are putere de lege, cu efect pentru viitor. Va trebui să o aplicăm. Am făcut şi noi o analiză asupra modului în care ea trebuie interpretată şi aplicată. Motivarea este extrem de amplă, merge foarte mult în detaliu, chiar până la elemente de cum magistraţii trebuie sau nu să folosească probe. Pot doar să spun că această decizie ne va afecta destul de mult activitatea, în special pentru faptele de corupţie istorice, cum le denumim noi, adică fapte de corupţie care s-au petrecut în decursul anului anterior, spre exemplu, sau în decursul anilor anteriori, şi este extrem de dificil să mai obţinem astfel de informaţii", a spus Codruţa Kovesi, la conferinţa "Towards a Gold Standard in Governance, Transparency and Anti-Corruption in Post-Communist Societies".

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a arătat însă că pentru cauzele care sunt în investigare în acest moment sau pentru viitor, decizia CC nu creează probleme.

"Apreciez că noul Cod de Procedură Penală oferă suficiente garanţii pentru modul în care se utilizează şi se folosesc aceste informaţii, însă pentru cazurile de corupţie care s-au săvârşit anterior, sigur va fi o problemă", a adăugat Kovesi.

Şeful DNA a mai spus că decizia Curţii Constituţionale nu va avea impact doar asupra dosarelor care vizează fapte de corupţie.

"Va genera o foarte mare problemă pentru ceea ce înseamnă criminalitate informatică, pentru infracţiuni grave, cum sunt lipsirea de libertate, traficul de persoane. Să luăm ca exemplu răpirea unui copil, când este extrem de important să afli în timp util, rapid, şi astfel de date puteau oferi anchetatorilor indicii preliminare în anchetă", a precizat Kovesi.

Potrivit lui Kovesi, singura soluţie, pentru evitarea problemelor ce decurg din soluţia dată de CC este aceea de a fi adoptat un proiect de lege, prin care să fie respectată decizia Curţii.

Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a declarat că SRI consideră îngrijorătoare decizia CC privind declararea neconstituţională a legii de reţinere a datelor personale, arătând că Serviciul are o limitare care poate afecta activitatea în planul securităţii naţionale.

George Maior a mai spus că drumul României a fost unul bun în abordarea fenomenului corupţiei, mai ales în dezvoltarea instituţiilor capabile să se confrunte cu acest fenomen, şi anume DNA. El a menţionat şi profesionalismul oamenilor care lucrează în aceste instituţii, precizând că SRI şi DNA au peste 50 la sută încredere la nivelul populaţiei.

Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională, hotărârea fiind luată în unanimitate.

Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

Decizia CC a fost luată în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit Constituţiei, ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice.

Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

"Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit", prevede actul normativ.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.