Kovesi: Este importantă aplicarea unor sancţiuni descurajante în cazuri de corupţie

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a menţionat luni, la conferinţa de deschidere a proiectului "Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în UE", iniţiat de instituţia pe care o conduce, că sunt importante în egală măsură investigarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi a celor ce privesc "mica corupţie".

"Experienţa românească a arătat că este foarte important ca investigaţiile să vizeze atât corupţia la nivel înalt, cât şi aşa-zisa mică corupţie sau «corupţia de ghişeu», care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Nu este importantă doar investigarea acestor fapte, ci şi judecarea lor în termene rezonabile şi aplicarea unor sancţiuni descurajante pentru cei găsiţi vinovaţi. Practica din ultimii ani ne-a arătat că proactivitatea şi rezultatele obţinute de structurile de parchet din România în combaterea acestui fenomen, dublate de o creştere a transparenţei în activitate, au dus la creşterea încrederii cetăţenilor în ceea ce fac procurorii, mai ales în domeniul combaterii corupţiei. Această creştere a încrederii a dus la creşterea situaţiilor în care cetăţenii au formulat denunţuri penale", a spus Kovesi.

Totodată, şefa DNA a arătat că investigarea cauzelor de corupţie la nivel înalt este legată şi de depăşirea unor obstacole care ţin de protecţia legală a unor funcţii publice.

"Anchetarea şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt presupun totodată depăşirea unor obstacole ţinând de protecţia legală a unor funcţii publice - imunităţi, dacă vorbim de membri ai Parlamentului, ai Guvernului, de judecători, de procurori, ceea ce de multe ori presupune proceduri anevoioase, consumatoare de timp şi uneori imprevizibilitatea deciziei politice. De aceea, cu precădere în dosare de mare corupţie, nu de puţine ori întâlnim în strategia de apărare folosită de avocaţii înalţilor funcţionari tactici de tergiversare a procesului, de speculare a oricăror slăbiciuni ale cadrului procesual, pentru a evita răspunderea penală", a arătat procurorul-şef al DNA.

De asemenea, Laura Codruţa Kovesi a arătat că este important ca legislaţia penală şi procesual penală să fie cât mai coerentă şi clară, jurisprudenţa să fie unitară iar magistraţii să aibă un nivel înalt de profesionalism.

Procurorul-şef DNA a arătat, cu acelaşi prilej, că există tendinţe noi în modul de comitere a infracţiunilor de corupţie. "Principala problemă cu care se confruntă anchetatorii este cea, dacă vreţi a «secretului», cu ghilimele de rigoare, pentru că în aceste cazuri atât cel care oferă mită, cât şi cel care o primeşte au un interes să obţină un profit material sau de altă natură şi atunci, indiferent de proactivitatea procurorului, câteodată este dificil să depistezi astfel de fapte", a arătat Laura Codruţa Kovesi.

Şeful DNA a mai arătat că seminarul de luni şi-a dorit efectuarea unui schimb de informaţii, de bune practici între poliţişti, procurori şi judecători în ceea ce priveşte depistarea, investigarea, dar şi sancţionarea faptelor de corupţie. "Este extrem de important să avem un schimb de experienţă cu colegii din alte state pentru că, de multe ori, derulăm anchete atât în România, cât şi pe teritoriul altor state membre şi este important să ne armonizăm atât legislaţiile, cât şi practicile de investigare", a menţionat Kovesi.

Procurorul general Tiberiu Niţu, prezent şi el la eveniment, a subliniat că instituţiile din România care se ocupă de prevenirea şi combaterea corupţiei sunt funcţionale şi reprezintă, în opinia lui, un model pentru alte state.

"Comparativ cu unele sisteme în care dimensiunea administrativă şi cea judiciară de prevenire şi combatere a corupţiei sunt concentrate într-o singură instituţie, consider că modelul instituţiilor române este unul funcţional care responsabilizează, pentru că unii fără alţii nu putem progresa. (...).DNA şi-a prezentat experienţa, în decursul ultimilor ani, mai multor instituţii străine interesate de eficienţa unui model care reuneşte sub coordonare procurori, poliţie judiciară, specialişti din diferite domenii, în principal financiar", a spus procurorul general al României.

Niţu a subliniat şi că instituţiile din România trebuie să adapteze metode de investigare la dimensiunea transfrontalieră şi să folosească instrumente de cooperare cu uşurinţa cu care administrează probele potrivit legislaţiei naţionale.

La conferinţa de deschidere a proiectului "Promovarea schimbului de bune practici în detectarea, investigarea şi sancţionarea faptelor de corupţie în UE", organizată de DNA, au mai participat Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, procurorul general al Curţii de Casaţie din Franţa, Jean-Claude Marin, comisarul şef al Poliţei Catalane din Spania, Josep Lluís Trapero, preşedintele Academiei Internaţionale Anticorupţie (IACA), Martin Kreutner, alături de zeci de reprezentanţi ai instituţiilor care au competenţă în combaterea corupţiei şi provin din statele membre UE.

Proiectul iniţiat de DNA se desfăşoară în parteneriat cu Oficiul Antifraudă din Catalonia, Spania (OAC) şi Serviciul Central de Prevenire a Corupţiei din Franţa (SCPC) şi este cofinanţat prin programul ISEC al Direcţiei Generale Afaceri Interne a Comisiei Europene.

"Activităţile din cadrul proiectului sunt menite să promoveze schimbul de bune practici şi să îmbunătăţească dialogul între investigatorii, procurorii şi judecătorii din statele membre UE, care lucrează în combaterea corupţiei", se arată ântr-un comunicat remis de DNA.

Activităţile constau în conferinţa de deschidere a proiectului organizată în România, (mai 2013), trei ateliere de lucru organizate în Spania (septembrie 2013), România (octombrie 2013) şi respectiv Franţa (martie 2014) şi conferinţa finală, organizată în România (mai 2014).

Fiecare atelier de lucru va dura câte două zile şi va reuni practicieni din statele membre UE (aproximativ 25 persoane), respectiv investigatori, procurori şi judecători, pentru a aborda toate etapele procesului penal într-un dosar de corupţie, începând cu detectarea infracţiunii şi încheind cu sancţiunile aplicate inculpaţilor.

"Dezbaterile din cadrul atelierelor de lucru vor viza reglementările legislative aplicabile, cadrul instituţional, metodele şi practicile operative utilizate, precum şi provocările necesar a fi depăşite în vederea soluţionării cu succes a unui dosar de corupţie. Metodologia de lucru va consta în soluţionarea unor studii de caz şi în prezentări urmate de discuţii conduse de un moderator", a mai precizat DNA.