Kovesi: Îl voi delega pe Morar şef la DNA, dacă nu e numită altă persoană

În 12 august, delegarea pentru şase luni a lui Daniel Morar la conducerea DNA expiră, însă, potrivit legii, aceasta poate fi prelungită.

Pe de altă parte, Codruţa Kovesi a punctat faptul că sunt şi alte funcţii vacante la nivelul conducerii Ministerului Public, pentru care nu a făcut propuneri de numiri, apreciind că viitorul procuror general al României trebuie "să-şi facă echipa, să-şi aleagă oamenii", întrucât este extrem de importantă colaborarea.

Mandatul Codruţei Kovesi - care a deţinut două mandate succesive de trei ani ca procuror general al României - expiră în 2 octombrie.

Kovesi a arătat că este vacant postul de prim-adjunct al procurorului general, adică a doua poziţie după cea de şef al Ministerului Public. De asemenea, sunt vacante funcţiile de adjuncţi ai procurorului şef al DNA, de şef de Secţie Urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi alte poziţii de şefi.

Citeşte şi: Antonescu: E nevoie de un proces mai transparent în privinţa numirii şefilor DNA şi Parchetului

"Cred că este foarte importantă numirea în primul rând a procurorului general şi apoi pentru celelalte funcţii de conducere. Este extrem de importantă colaborarea dintre şeful DNA şi procurorul general. Să existe o bună comunicare, să existe aceeaşi viziune managerială, pentru că nici unul nici celălalt nu poate să facă nimic dacă nu lucrează împreună", a afirmat, la DIGI 24, Codruţa Kovesi, precizând că acelaşi lucru trebuie să se întâmple şi cu prim-adjunctul procurorului general şi cu şefii de secţii.

Kovesi a subliniat faptul că este extrem de important ca cel care va fi procuror general să-şi facă echipa.

Ministrul Justiţiei este cel care face propuneri pentru funcţiile de procuror general, procuror şef al DNA, pentru adjuncţi ai acestora, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmând a-şi da avizul, după care preşedintele ţării este cel care face numirile.

"Dacă se face propunere de numire de procuror şef al DNA, eu voi participa la şedinţa CSM, îmi voi exprima opinia, dar nu voi lucra următorii trei ani cu şeful acestei Direcţii, ci cel care va fi numit în locul meu", a explicat Kovesi.

Ea a pledat ca viitorul procuror general al României să beneficieze de "aceleaşi drepturi pe care le-a avut", respectiv şi-a făcut echipa, şi-a ales oamenii cu care să lucreze, i-a fost "garantată stabilitatea, continuitate şi independenţa decizională".

"Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu am ocupat funcţiile vacante cu două luni înainte de a-mi expira mandatul de procuror gheneral, pentru că este important ca următorul să-şi facă echipa", a susţinut Kovesi.

Citeşte şi: Care sunt criteriile de selecţie pentru alegerea noului procuror general al României şi a noului şef al DNA

Totodată, procurorul general a spus că a întâlnit situaţii ciudate, dând exemplu faptul că un prim-procuror de parchet de tribunal şi-a prezentat un proiect managerial, iar cel care a ocupat funcţia de adjunct a avut un proiect managerial diferit, aproape opus, ambele fiind adoptate de CSM. "Şi m-am trezit că voiau să dispună măsuri, ambii invocând faptul că proiectele lor au fost adoptat de CSM", a continuat Kovesi.

Potrivit lui Kovesi, s-ar putea ajunge la astfel de situaţii chiar cu procurorul general şi şeful DNA, dacă nu sunt numiţi împreună.

Întrebată dacă ar acceptra o rocadă în sensul de a accepta funcţia de procuror şef al DNA, Kovesi a afirmat că este prematur, că mai are două luni de mandat şi timp să se gândească, însă poate să spună că îşi doreşte să lucreze în sistemul judiciar.

"Dacă va fi nevoie de experienţa mea intr-o anumită funcţie, sigur că pot accepta acest lucru", a conchis procurorul general Kovesi.

Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, dat publicităţii miercuri la Bruxelles, notează că "viitoarele numiri în funcţie a noului procuror general şi a procurorului şef al DNA vor fi indicatori esenţiali privind caracterul durabil al reformei".

"Viitoarele numiri în posturile de procuror general, procuror şef al DNA şi în alte posturi importante în cadrul parchetelor reprezintă o oportunitate de a demonstra că factorii de decizie politici şi din sistemul judiciar sprijină pe deplin instrumentarea strictă şi independentă a cazurilor de corupţie. Acest lucru impune un proces transparent şi obiectiv de numire în funcţie, conform cadrului legal existent, prin organizarea unui concurs deschis cu criterii clare, care să vizeze cei mai buni candidaţi posibili pentru aceste funcţii de conducere", recomandă CE.

Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, i-a invitat, miercuri, pentru toţi procurorii care îndeplinesc criteriile pentru a ocupa postul de procuror general şi şef al DNA să îşi depună candidatura în acest sens la minister, adăugând că au fost "presiuni şi atacuri" pentru a avansa propuneri dorite de Traian Băsescu. "Lansez în mod public această invitaţie pentru ca toţi procurorii, răspunzând acestor criterii şi exigenţe înalte, să prezinte la Ministerul Justiţiei candidatura şi proiectul de management profesional care să poată fi evaluate de ministrul Justiţiei înainte de a lua o decizie privind nominalizarea. Au existat în aceste săptămâni, există şi cu siguranţă vor mai exista foarte multe atacuri, presiuni, provocări şi manipulări care să mă forţeze să fac propunerile dorite de Traian Băsescu. Reafirm că voi respecta criteriile şi procedura legală", a spus Corlăţean, la sediul Guvernului.

Potrivit demnitarului, viitorii candidaţi trebuie să îndeplinească criteriile de integritate, independenţă şi profesionalism şi să prezinte şi un proiect de management profesional.

Ministrul a asigurat că va respecta toate criteriile legate de legislaţie şi termenul de avansare a numirilor pentru postul de procuror general şi şef al Direciei Naţionale Anticorupţie (DNA), precizând că aceste propuneri vor fi discutate inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, preşedintele CE, Jose Barroso, i-a cerut premierului Victor Ponta, între altele, "să garanteze o nouă procedură deschisă şi transparentă pentru numirea procurorului general şi a şefului DNA".

Ministrul Justiţiei a purtat discuţii cu procurori, invitaţi la Ministerul Justiţiei, însă până miercuri nu a anunţat deschiderea oficială a unei proceduri de noi numiri pentru funcţiile vacante, susţin surse oficiale.

Săptămâna trecută, fostul vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul George Bălan, şi fostul său consilier, Marcel Sâmpetru, au fost puşi sub acuzare de către Direcţia naţională Anticorupţie, anchetatorii lor spunând că cei doi magistraţi, beneficiind de sprijinul unor persoane din mediul politic, nu s-ar fi sfiit să recurgă la mijloace mai degrabă înţelegerilor de tip mafiot, pentru a accede la funcţiile pe care şi le doreau, respectiv la cea de procuror general şi procuror şef al DNA.

"Încercările de a manipula numirile din interior instituţiilor care prezintă interes pentru politicieni sunt cu atât mai reprobabile cu cât beneficiază de sprijinul şi de aportul unor persoane care au funcţii de conducere în cel mai înalt for al magistraţilor, cu atribuţiuni directe în procedura de numire al procurorului şef al DNA şi al procurorului general al României", arată procurorii anticorupţie în referatul de începere a urmăririi penale a lui Bălan şi Sâmpetru.

Conversaţiile grupului constituit din comisarul şef Mihai Vlad - şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Ilfov, procurorii Marcel Sâmpetru şi George Bălan, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov şi liderul PNL Ilfov, Marian Petrache, ar face dovada interesului politic "în aservirea instituţiilor cu atribuţii în combaterea corupţiei şi a marii infracţionalităţi economico-financiare, cu acordul celor chemaţi, cel puţin la nivel teoretic, să asigure evitarea imixtiunilor politicului în activitatea justiţiei", afirmă anchetatori DNA.