Kovesi: Instanţele au dispus în 2012, în dosare DNA, confiscări de peste 107 milioane de euro

Codruţa Kovesi a spus, la conferinţa internaţională cu tema "Confiscarea extinsă: cât recuperăm?", că pentru a realiza scopul legii penale este esenţial ca infractorii să nu beneficieze de profiturile obţinute, precizând că numai prin confiscarea acestor sume persoanele tentate să săvârşească infracţiuni sunt descurajate de la astfel de fapte.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a precizat că într-un studiu realizat într-un stat european se arată că infractorii acceptă mai uşor să stea în închisoare decât să piardă bunurile dobândite ilicit.

"Un sistem eficient de recuperare a bunurilor contribuie, în acelaşi timp, la creşterea încrederii publicului în justiţie, din această perspectivă fiind important ca o persoană condamnată pentru corupţie să nu îşi păstreze averea dobândită prin infracţiuni. În plus, sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat în această perioadă", a mai spus Kovesi.

Ea a subliniat că instituţia pe care o conduce are ca prioritate creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni, acesta fiind şi un obiectiv asumat de statul român prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, în cadrul măsurilor care vizează combaterea corupţiei prin măsuri administrative şi penale. Totodată, acest obiectiv se regăseşte şi în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Procurorul şef al DNA a mai arătat că din analizele Oficiului de Recuperare a Creanţelor din Ministerul Justiţiei rezultă că, în prezent, organele fiscale reuşesc să recupereze un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile aparţinând persoanelor condamnate atunci când nu s-au dispus măsuri asigurătorii pe parcursul procesului penale.

Kovesi a mai spus că, din cauza cadrului legal restrictiv, atunci când se dispune confiscarea unor sume provenite din infracţiuni, executarea efectivă a hotărârii judecătoreşti se realizează în mod sporadic.

Procurorul şef al DNA a precizat că proprietatea acestor bunuri dobândite ilicit este deseori disimulată prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise în alte jurisdicţii, ceea ce îngreunează identificarea lor.

"În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regăsesc în cauze instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie - în cursul anului 2012 dispunând confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în valoare de 107.365.000 de euro - este esenţial ca în aceste cauze să fie sechestrate toate bunurile provenite din infracţiuni", a mai spus Kovesi.

Ea a subliniat că DNA este prima structură de parchet care a aplicat confiscarea extinsă, precizând că în acest an Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o soluţie definitivă în cazul unor bunuri imobile aparţinând unor inculpaţi trimişi în judecată pentru corupţie.

Kovesi a mai spus că în cadrul DNA trebuie să existe o structură specializată de investigaţii financiare, complementară celor care realizează urmărirea penală pentru fapte de corupţie şi care să realizeze profilul financiar al persoanei cercetate.

"O asemenea structură poate avea rolul unui proiect pilot pentru întreg sistemul judiciar, astfel încât, în funcţie de eficienţa ei, să poată fi luată o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmărire penală", a precizat Codruţa Kovesi.

Procurorul şef al DNA a adăugat că, în acest sens, i-a propus ministrului Justiţiei suplimentarea numărului de posturi de poliţişti în cadrul Direcţiei.

În ce priveşte costurile pe care le presupune această măsură, Kovesi a precizat că acestea ar fi acoperite în timp din veniturile suplimentare aduse la buget prin confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni.

La conferinţa "Confiscarea extinsă: cât recuperăm?" sunt prezenţi şi preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt Hăineală, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Tiberiu Niţu, preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, şi preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu.

În cadrul conferinţei se discută, printre altele, despre procedura de confiscare extinsă în ţări europene şi în Statele Unite ale Americii, planurile parchetelor şi Guvernului de a utiliza procedura confiscării extinse şi stadiul propunerii de Directivă privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni.